SILVIA CHIRILĂ, ghid la Muzeul de Istorie Militară: "Pentru că suntem la început de luna iulie vorbim despre operațiunea de deportare în masă, în mod special despre a doua operațiune de deportare care a fost și ce mai numeroasă și mai masivă. A început în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, care a inclus în listele celor deportați în mod special categoria țăranilor, pe care regimul stalinist îi considera bogați și i-au numit culaci. Erau de fapt cei mai muncitori dintre țăranii noștri, cu mai multă inițiativă."

Expoziția are ca scop educarea cetățenilor prin expunerea celor mai mici detalii.

VALERIA BUSUIOC, reporter Jurnal TV: "Pe acest perete sunt expuse fotografiile victimelor care au fost deportate. Documente de arhiva care reprezinta sentințe, birou reconstituit de interogatoriu dar si o închisoare stalinista în miniatură sunt doar câteva dintre obiectele expuse în cadrul expoziției „Teroarea sovietică în Basarabia”."

Regimul stalinist a folosit deportarea, foametea și colectivizarea drept instrumente pentru a impune toată populația Basarabiei ca să accepte acest regim caracterizat prin teroare și frică. Peste 35 de mii de persoane au fost deportate în Siberia și Kazahstan. În anul 1941 au fost deportați în primul rând țăranii, mamele și copii lor. O latură importantă care a fost asuprită a fost religia.

SILVIA CHIRILĂ, ghid la Muzeul de Istorie Militară: "Aproape toate bisericile și mănăstirile au fost în cel mai bun caz închise, sau au fost transformate în depozite pentru cereale. Unele biserici au fost transformate în restaurante, săli de sport, „planetariu”, discoteci, spitale de psihiatrie sau erau aruncate în aer. Cam aceasta a fost soarta bisericilor, este foarte cunoscut ca în această perioadă religia a fost practic interzisă. Era interzis să mergi la biserică, sau să faci nuntă, cununie, botezuri și ne mai povestesc și buneii noștri că făceau pe ascuns."

În ciuda consecințelor complicate și a asupririi religiei, oamenii nu și-au pierdut credința.

SILVIA CHIRILĂ, ghid la Muzeul de Istorie Militară: "Asta a fost soarta bisericii și a preoților, însă credința nu a dispărut, oamenii și-au păstrat până la urmă credința și începând cu anul 89-91 și după, bisericile și mănăstirile au început să își redeschidă ușile și oamenii au început să meargă la biserică. Foarte mult din patrimoniul bisericilor noastre s-a pierdut în anii sovietici."

Oamenii ar trebui să își însușească bine lecțiile și istoria, pentru că doar știind istoria, putem preveni astfel de situații dureroase, spune ghidul Silvia Chirilă.

SILVIA CHIRILĂ, ghid la Muzeul de Istorie Militară: "Am avut ocazia de a întâlni aici în muzeu, câțiva dintre foștii deportați și supraviețuitori care cu ochii în lacrimi spuneau că „noi nu ne dorim răzbunare, noi doar ne dorim ca voi, generația tânără să cunoașteți și să transmiteți mai departe ce am îndurat noi și să aveți grijă să nu repetați ce ni s-a întâmplat nouă. Istoria de bază este că pur și simplu trebuie să ne cunoaștem istoria."

Expoziția „Teroarea sovietică în Basarabia” are caracter permanent și poate fi oricând vizitată la Muzeul de Istorie Militară din Chișinău.