Patru angajați la o companie de construcție au ajuns în stare gravă la spital, în octombrie 2020, după ce o macara s-a prăbușit peste ei, pe un șantier în apropierea Spitalului de Urgență. Atunci, poliția susținea că au avut de suferit trei oameni. Medicii vorbeau de patru pacienți. Echipa noastră de filmare s-a deplasat la locul incidentului, dar accesul ne-a fost îngrădit.

Ofițerul de presă al Direcției de poliție Chișinău, Natalia Stati, ne-a declarat atunci că incidentul s-a produs în jurul orei 10.30, pe strada Toma Ciorbă, iar la fața locului au intervenit mai mulți medici pentru a le acorda primul ajutor celor răniți. Directorul adjunct al Spitalului de Urgență susținea că au fost internate patru persoane cu diverse traumatisme. Bărbații au fost supuși mai multor intervenții chirurgicale. Unii dintre ei au rămas cu sechele pe viață.

Am luat legătura cu unul dintre muncitorii accidentați. Bărbatul ne-a declarat că se află la tratament - în urma accidentului a rămas cu piciorul rupt. Întrebat dacă angajatorul le plătește concediul medical, așa cum declară autoritățile, acesta s-a arătat mirat și ne-a spus că nimeni nu-i ajută cu nimic. Muncitorul nu a dorit să dea nume din motive de securitate. Un alt accident de muncă, soldat cu moartea unui angajat, s-a produs în noiembrie 2017, în Ialoveni. Ivan Castraveți lucra pe un șantier din Ialoveni. In ziua fatală, finisa niște lucrări de la etajul 9. Nimeni nu cunoaște cum s-a întâmplat nenorocirea. Bărbatul și-a pierdut echilibrul și a căzut în gol de la înălțime.

Ivan Castraveți nu avea centură de protecție, iar pe construcție lipsea balustrada, obligatorie pentru orice șantier cu înălțime mai mare de 1,5 metri. Mama bărbatului spune că nu a avut putere să meargă la locul tragediei, însă a văzut niște poze oferite de poliție. Colegii bărbatului o asigurau că nimeni nu ar fi văzut accidentul.

Accidentul nu a fost comunicat Inspectoratului de Stat a Muncii și, respectiv, nu a fost o cercetare a cazului, fapt ce constituie o încălcare gravă a legii, prevăzută de articolul 553 din Codul Contravențional. Autoritățile au o altă explicație.

Pentru că nu-și cunoaștea drepturile, mama celui decedat nu a depus nicio plângere pe numele companiei, dar imediat după deces, administrația s-a angajat să achite toate cheltuielile de înmormântare. Femeia a primit 20 de mii!

Peste câteva săptămâni, femeia a fost chemată la sediul companiei pentru a-i da salariul feciorului, pentru luna care lucrase.

Legea prevede că partea vătămată, familia celui decedat, are dreptul la o plată unică, echivalentul unui salariu mediu anual al accidentatului, care se calculează din ultimele 24 de luni, înmulțit cu anii pe care nu i-a trăit până la vârsta de 62 de ani. Dar, nimeni nu a anunțat-o pe Feodora Castraveți că poate beneficia de acest sprijin.

În ianuarie 2018, patru angajați ai Întreprinderii ”Poșta Moldovei” au decedat într-un accident rutier, pe o șosea din raionul Râșcani. Toți se aflau la muncă, transportau colete poștale.

Patru familii au rămas îndurerate, iar un copil orfan de tată avea doar trei ani. Cercetat cu întârziere, accidentul de muncă a ajuns în instanță, fiind constatată vina angajatorului.

În lipsa unor reacții din partea autorităților statului, familiile bărbaților au fost nevoite să apeleze la un avocat. Lui Dumitru Codreanu nu i-a fost ușor să înfrunte sistemul. Din cauza reformei din 2017, nicio instituție de stat nu cerceta accidentele de muncă, iar fără o constatare a acestuia nu se putea de mers mai departe pentru a fi calculat obiectiv prejudiciul suportat, indemnizațiile pe care trebuie să le primească familia și copiii celor decedați în accidentul de muncă.

Pe durata procesului de judecată, reprezentanții Întreprinderii ”Poșta Moldovei” au respins constatările inspectorilor și au insistat că nu au fost prezentate probe concludente, care să arate vinovăția angajatorului în producerea accidentului.

Administrația ”Poștei Moldovei” a încercat să dea vina pe șoferul decedat și i-a reușit.

Nemulțumiți de decizia instanței, familiile celor decedați în accident au vrut să meargă pe procedură penală, însă din lipsa banilor, procesul s-a stopat.

La sfârșitul lunii noiembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a pus punct în cazul accidentului în care au decedat cei patru angajați ai ”Poștei Moldovei”. Întreprinderea este obligată să plătească despăgubiri. Administrația Intreprinderii a refuzat să comenteze acest dosar, motivând că în momentul producerii acelui accident rutier activa un alt director. Ivan Andrușceac, tatăl unui bărbat aflat în mașina poștei afirmă că toate mijloacele de transport trebuie să fie verificate pe traseu, inclusiv cele cu girofar.

Inspectoratul de Stat a Muncii afirmă că accidentele sunt de trei tipuri.

Autoritățile avertizează că securitatea la locul de muncă înseamnă investiții din partea angajatorilor. Aceștia însă sunt preocupați de venituri, iar viața și securitatea angajaților rămâne pe planul secund. De regulă, ambele părți poartă vina în aceste situații.

Reforma sistemului de control de stat privind sănătatea și securitatea în muncă, inițiată în 2016 de Guvernul Filip, nu a fost dusă la capăt. Autoritățile au jonglat cu competențele privind cercetarea accidentelor de muncă, care au fost luate în aprilie 2017 de la Inspectoratul de Stat al Muncii odată cu lansarea moratoriului asupra controalelor la întreprinderi.

În consecință, timp de un an, nicio structură de stat nu s-a ocupat de cercetarea accidentelor de muncă. Aceasta, în situația în care un accident de muncă se cercetează în decurs de 30 de zile de la producerea lui. Din ianuarie 2021 toate competențele de control au revenit Inspectoratului de Stat a Muncii, iar de mai bine de 3 săptămâni, angajații au inundat autoritatea cu plângeri.

Inspectorii muncii afirmă că deseori se ciocnesc cu astfel de situații, iar angajatorii nu prezintă toate actele necesare cu privire la drepturile angajaților.

În noiembrie 2020, Parlamentul a votat pentru abilitarea Inspectoratului Muncii cu drepturi de control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă și în domeniul raporturilor de muncă, asigurând astfel integritatea funcțională a acestuia. Cu toate acestea, cele mai multe accidente de muncă mortale rămân necercetate, iar în lipsa unor constatări specializate, vina este lăsată pe seama celui decedat, care nu se mai poate apăra...