Post Scriptum cu Alex Cozer: Damir, condamnat la pușcărie
20 ianuarie 2026, 22:32
Dorin Damir, unul dintre celebrii fini ai lui Vladimir Plahotniuc, a fost condamnat...
„Politica Rusiei, oriunde s-a exercitat, a nimicit dezvoltarea firească a popoarelor și a înlocuit libertatea prin arbitru” și „sub masca protecției religioase și a fraternității de credință, Rusia a supus popoare întregi, le-a paralizat dezvoltarea normală și le-a transformat în instrumente ale expansiunii sale”. Aceste idei nu-mi aparțin, chiar dacă sunt întru totul de acord cu ele. Și nici nu sunt desprinse din publicații de actualitate. Sunt două dintre ideile exprimate de către Mihai Eminescu în revista Timpul, în 1878, adică acum acum aproape 150 de ani. Dar care, din păcate, în prezent sunt mai actuale ca niciodată.
Și voi continua cu un alt citat din Eminescu, apărut în aceeași perioadă: „Rusia nu se mulţumeşte de a fi luat o parte mare şi frumoasă din vatra Moldovei, nu se mulţumeşte de a fi călcat peste graniţa firească a pamântului românesc, ci voieşte să-şi ia şi sufletele ce se află pe acest pământ şi să mistuiască o parte din poporul român”.
Astăzi îl comemorăm, din nou, pe Eminescu. Se fac 176 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai mari oameni pe care i-a dat vreodată poporul român. Și nu întâmplător am început citând din jurnalistul Mihai Eminescu. Pentru că dacă proza și în special poezia lui Eminescu sunt foarte cunoscute, publicistica sa, din păcate, este mult mai puțin citată. Pentru că Eminescu a deranjat enorm prin profunditatea și duritatea gândurilor exprimate, iar cenzura vremii a avut grijă să se șteargă multe din articolele sale. Mai ales în perioada Moldovei sovietice, care nu a putut să ignore cu desăvârșire o personalitate precum Eminescu, dar a avut grijă să-i publice doar ceea ce nu deranja, dar și să-i schimonosească numele în „Mihail”.
Am revenit anume la aceste idei din Eminescu, acum, tot nu întâmplător. Pentru că aceste articole sale au apărut în anul 1878, la scurt timp după ce Rusia și-a anexat ilegal Basarabia de Sud, inclusiv zone care se regăsesc astăzi în raioanele Cahul, Cantemir sau Leova. Regiuni pe care și astăzi Rusia le țintește, cu toată Republica Moldova la pachet dacă s-ar putea. Și la care, din fericire, deocamdată nu a ajuns doar datorită rezistenței ucrainene.
Întâmplarea face ca tot în această perioadă, opinia publică de pe ambele maluri ale Prutului să discute activ o declarație a președintei Maia Sandu, care a spus, în cadrul unui interviu, că în cazul unui referendum privind unirea Republicii Moldova cu România, ea ar vota „da”. O afirmație pe care președinta a făcut-o de mai multe ori în trecut, dar care niciodată nu a stârnit atâta rumoare precum astăzi, în special la București. Acolo unde presa a început buletinele de știri cu ea, iar unii senatori chiar au venit cu inițiative de a declanșa referendum la acest subiect în România.
Dincolo de tot acest entuziasm și de tot felul de declarații, este mult mai important ca în acest context global, unul în care interesele statelor mici sunt tot mai mult călcate în picioare, să facem tot posibilul ca cetățenii Republicii Moldova să-și păstreze libertatea și democrația. Mai ales că, în ultimii 4 ani, am început să realizăm cu adevărat cât de valoroase sunt acestea.
Și dacă unirea cu România, cea pe care foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova, printre care mă aflu și eu, până nu demult era mai mult o dorință sentimentală, de reglare a unor nedreptăți istorice, este bine că astăzi este prezentată și ca o soluție de securitate.
Dar indiferent dacă Moldova și România se vor regăsi împreună în Uniunea Europeană în 2030 sau reunificate, mai devreme, până atunci suntem obligați să facem tot posibilul să unim cele două maluri ale Prutului ireversibil. Să construim cât mai multe poduri, fizice, economice, sociale, culturale. Investițiile românești să fie cât mai prezente aici, iar produsele noastre, care și așa ajung în proporție de peste 30% deja din exporturi în România, să fie și mai des întâlnite acolo.
Iar în acest sens, dacă avem nevoie de inspirație, ne putem întoarce și la marele Eminescu. La jurnalistul Eminescu, ale cărui idei sunt atât de valabile și astăzi.