Bosnia Herțegovina, este și ea la un pas de aderare, în timp ce în afara alianței mai rămân țări ca Belarus, stat dictatorial vasal al lui Putin, și Serbia, una dintre puținele țări europene care încă nu au întors spatele Moscovei. Dintre cele membre UE, nu au aderat doar Irlanda și Austria, ultima și ea cu vechi relații politico-economice cu Rusia. Precum și micuțele state insulare Malta și Cipru.

Iar ultimele care rămân pe dinafară sunt Moldova și Ucraina.Țara vecină, sfâșiată de sângeroasă invazie a lui Putin, iar noi, captivii unei neutralităție incluse în Constituție în primii ani de independență, tocmai la indicația Moscovei.

Săptămâna trecută, la București, a avut loc summitul ministerial al NATO. La care au participat, pe lângă statele membre, și cele care urmează să adere: Suedia, Finlanda și Bosnia, Ucraina și Georgia, care și ele își doresc de foarte mulți ani aderarea, precum și, în premieră, Republica Moldova, reprezentată de ministrul de Externe Nicu Popescu. Șeful diplomației noastre a fost întrebat la București de mai mulți jurnaliști, în repetate rânduri, de ce Chișinăul deocamdată nu și-a manifestat interesul de a adera la Alianță. Iar ministrul a răspuns ca-ntotdeauna.

Totuși, dacă analizăm trecutul recent, vom vedea că ultimii 20 de ani, la Uniunea Europeană au aderat 13 țări: Polonia, Slovenia, Ungaria, Cehia, Malta, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, România, Bulgaria și Croația. Toate, cu 2 excepții, au devenit înainte de a adera la UE membre NATO. Singurele țări care nu au făcut-o sunt micuțele state insulare Malta și Cipru. Cu precizarea că Ciprul este măcinat de un conflict teritorial intern între minoritățile turcă și greacă, susținute de cele două state care sunt ambele membre ale Alianței.

Mai mult, toți aspiranții la aderare din Balcanii de Sud, cu excepția Serbiei, sunt deja membri ai NATO, așa cum este cazul Macedoniei de Nord, Albaniei și Muntenegrului, sau candidați cu perspective de aderare, cum este Bosnia Herțegovina.

Moldova vrea în UE, insistând însă pe o neutralitate, de facto, inexistentă. Încălcată flagrant de Rusia. Care, în contextul invaziei, dacă nu exista rezistența extraordinară a țării vecine, ar fi dus și la o ocupație într-o formă sau alta a întregului nostru teritoriu, după modelul transnistrean. Este adevărat că majoritatea moldovenilor, supuși la zeci de ani de propagandă feroce, încă nu înțeleg ce înseamnă NATO. O alianță Nord-Atlantică apărută după al Doilea Război Mondial pentru a apăra pacea în Europa. Misiune care în mare parte i-a reușit. În condițiile în care până în prezent, nici pe teritoriul unui stat NATO nu a avut loc vreun război.

Dacă astăzi țările baltice sunt libere, independente, prospere și membre UE, se datorează în primul rând scutului NATO. Creșterea economică și dezvoltarea impresionantă pe care au înregistrat-o în ultimii 20 de ani statele din fostul bloc socialist, se datorează faptului că toate, fără nicio excepție, au devenit membre NATO în această perioadă. Iar Alianța le-a oferit securitate, instituții fortificate, funcționale și cu mai puțină corupție. Dar, și mai important, garanții pentru marile companii că, odată venirea în aceste țări, investițiile lor vor fi sigure și protejate.

Nu cer actualei guvernări nici să depună cerere de aderare acum și nici să se apuce de schimbat Constituția. Sunt perspective greu de realizat într-un asemenea context. Însă asta nu ne împiedică cu nimic să explicăm oamenilor ce înseamnă NATO. Să le arătăm adevărul. Să înțeleagă toți beneficiile pe care le poate aduce Alianța.