Post Scriptum cu Alex Cozer: Rețineri pe bandă rulantă

A trecut ceva vreme de când la Chișinău nu a mai avut loc nicio reținere spectaculoasă. Asta poate și pentru că, între timp, atât presa cât și cetățenii tratează astfel de evenimente cu mult mai puțin interes. Pentru că deja ne-am obișnuit cu rețeta veche, maximum 30 de zile în arest, încă vreo 2-3 luni de control judiciar și apoi libertate absolută, inclusiv de a părăsi țara sau de întoarcere le vechile apucături.

Probabil ăsta și e unul dintre motivele pentru care reținerea de ieri, a lui Alexandru Dodon, fratele lui Igor Dodon, n-a reprezentat nici pe departe un breaking news pentru presa noastră și nici cetățenii nu au privit evenimentul cu prea multă încredere sau interes.

Asta deoarece au trecut ani de zile de la acele vremuri în care trezeau agitație în societate și mari așteptări aducerea în cătușe, în țară, a lui Andronachi sau a notarei lui Plahotniuc. Sau când reținerile lui Dodon sau a Marinei Tauber erau comentate zile întregi.

Pentru că se fac degrabă 2 ani și jumătate de când, spre exemplu, era reținut Vladimir Andronachi de către ucraineni și trimis acasă. Și ce s-a întâmplat de atunci? Din ce știu eu, nimic. Andronachi e liber-liber, se bucură de viață și agoniseala de pe vremea statului capturat. Asta dacă nu a pornit noi „afaceri” între timp.

Iar de când Constantin Țuțu a fost preluat în cătușe, de la vamă, se fac degrabă chiar 5 ani rotunzi. Unde este cel supranumit „boevicul” lui Plahotniuc? Influencer, dar nu la pușcărie, ci pe Instagram. Între timp a început să-și facă poze și cu cărți în mână. Iar asta, pentru unul ca Țuțu, chiar e ceva.

Să mai amintesc de alt influencer al patriei în mare vogă, camarad al celor doi, Damir? Nu mai are niciun rost. Pentru că lui îi merge chiar și mai bine.

Lista ar putea continua mult și bine. Sau mult și rău, mai bine spus, dacă ne gândim la câte daune au adus țării toți ăștia și la cum îi tratează statul în schimb.

Revenind însă la Alexandru Dodon, cel care, potrivit procurorilor, riscă tocmai 15 ani de pușcărie pentru complicitate la îmbogățire cu fratele său, Igor Dodon. Mie-mi apar ceva semne de întrebare în legătură cu această revenire surprinzătoare a acestuia acasă, în condițiile în care e citat la Procuratură de mai bine de 3 ani și știa sigur că-l așteaptă o reținere. De ce să lași siguranța și luxul Moscovei pe cătușe și celula de la CNA? Și de ce acum, mă întreb eu? Oare nu pentru că a văzut că fratele său Igor e bine-mersi, deși figurează în dosare fără număr, deschise toate pentru infracțiuni extrem de grave?

Și-n plus, poate fratele lui Dodon a ales să revină acum acasă pentru a profita de debandanda din justiție provocată de ultima reformă, cea a comasării procuraturilor. Știți vorba aia, în apele tulburi se pescuiesc pești mari. Așa că în toată încurcătura asta e mai simplu să „lămurești” problemele din justiția patriei. Cea mai umană în raport cu infractorii bănoși și atât de dură față de simplul cetățean.

Iar faptul că Alexandru Dodon a petrecut o singură noapte în penitenciar și astăzi deja a fost lăsat acasă îmi întărește și mai mult aceste convingeri.

Am văzut multă frustrare în rândurile procurorilor față de noua strategie de reformare, pregătită de guvernarea care s-a încâlcit și ea în atâtea „reforme”. Le înțeleg nemulțumirea. Dar îi întreb, în același timp, ce se întâmplă cu toți cei pomeniți de mine mai sus și încă cel puțin câteva duzine de teapa ăstora? Noi, cetățenii, cum să ne mai manifestăm nemulțumirea?

Pentru că, din cauza felului în care activați voi, stimați procurori și judecători, a ajuns unul de teapa lui Dodon să se plângă de persecuții politice. Așa cum o face de ani de zile în dosarele sale, iar acum și în cazul fratelui său.

Sigur, noi, cei din presă, vom urmări cu atenție ce se va întâmpla și în cazul lui Alexandru Dodon. Speranțele însă că se va face dreptate sunt extrem-extrem de mici. Pentru că felul în care a funcționat justiția în toată această perioadă nu mai trezește nici cea mai mică așteptare.

Post Scriptum cu Alex Cozer: Tiraspolul cerșește de la cetățeni

12 mai 2026, 21:18

Un „prim-ministru” începe ședința „Guvernului” anunțând că roagă cetățenii și...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Putin și imperiul ruinat

7 mai 2026, 21:03

Vine 9 mai! 9 mai 2026. Cum credeți, cam cum își imagina Putin, liderul barbarilor,...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Pactul care a adâncit criza în România a

5 mai 2026, 20:43

Două partide care până mai ieri se înjurau ca la ușa cortului și a căror lideri...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Moldova Urcă în topul presei

30 aprilie 2026, 20:16

Presa din Republica Moldova este cea mai liberă din regiune și se situează pe...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Moldova, ținta manipulatorilor

28 aprilie 2026, 20:15

În cei peste 4 ani de invazie barbară a Rusiei în Ucraina, Republica Moldova...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Sfârșitul epocii „Plahotniuc”

23 aprilie 2026, 21:23

Sloganul „Plahotniuc, nu uita, pușcăria-i casa ta” a răsunat, pentru prima dată,...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Orhei, în febra alegerilor

21 aprilie 2026, 20:29

Peste o lună, la Orhei, vor avea loc alegeri. Va fi ales un nou primar în cadrul...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Acum 23 de ani se scria istorie

16 aprilie 2026, 22:08

Acum 23 de ani, la Atena, în ziua de 16 aprilie 2003, se scria istorie

Post Scriptum cu Alex Cozer: Ungaria: testul democrației

14 aprilie 2026, 21:14

Duminică, în una dintre cele mai mici țări ale Europei s-a dat una dintre cele...

Opinia ta contează. Comentează!