Volodimir Zelenski a declarat că partea rusă așa și nu a înmânat memorandumul niciuneia dintre părțile participante la negocieri
La Istanbul a început a doua rundă oficială de negocieri directe între Rusia și Ucraina. Delegația ucraineană este condusă de ministrul apărării Rustem Umerov, iar cea rusă - de consilierul Kremlinului, Vladimir Medinski. Poziția Kievului pentru negocieri include un armistițiu complet și necondiționat, eliberarea prizonierilor și repatrierea copiilor răpiți în Ucraina. Înaintea negocierilor, Volodimir Zelenski a declarat că partea rusă așa și nu a înmânat memorandumul niciuneia dintre părțile participante la negocieri.
VOLODIMIR ZELENSKI, președintele Ucrainei: "Continuăm să propunem un armistițiu complet și necondiționat, împreună cu toate măsurile demne și raționale, care ar putea duce la o pace durabilă și sigură. Rușii nu au împărtășit memorandumul lor cu nimeni. Noi nu îl avem, partea turcă nu îl are și nici partea americană nu are documentul rusesc. În ciuda acestui fapt, vom încerca să facem unele progrese pe calea către pace."
Anterior, Vladimir Putin a declarat că Rusia va redacta un memorandum care va stabili contururile generale ale unui posibil acord de pace şi abia apoi va discuta despre un armistiţiu. Duminică, Medinski, principalul negociator al Kremlinului, a confirmat că Moscova a primit proiectul memorandumului Ucrainei şi a declarat agenţiei de ştiri ruse RIA că Moscova va reacţiona luni. Potrivit trimisului special al lui Trump, Keith Kellogg, cele două părţi vor prezenta în Turcia documentele în care îşi expun ideile despre condiţiile de pace, deşi este clar că, după trei ani de război, Moscova şi Kievul rămân pe poziţii foarte îndepărtate.
Potrivit unei copii a documentului consultate de Reuters, memorandumul propus de Ucraina prevede: un armistițiu complet de minimum 30 de zile, aplicabil pe uscat, mare și în spațiul aerian, un schimb de prizonieri „toți pentru toți”, alături de repatrierea copiilor deportați în Rusia, reparații de război din partea Moscovei, cu folosirea activelor rusești înghețate, excluderea oricăror restricții militare impuse Ucrainei în urma păcii, refuzul recunoașterii internaționale a teritoriilor ocupate de Rusia după 2014, negocieri ulterioare asupra frontierelor, pornind de la actuala linie a frontului, implicarea Statelor Unite și a statelor europene în procesul de pace și monitorizare a armistițiului. Documentul mai subliniază că Ucraina nu va accepta neutralitatea forțată și își menține aspirațiile de aderare la Uniunea Eruopeană și NATO. Reuters notează că propunerile ucrainene se află în contradicție cu pozițiile exprimate recent de Rusia, mai ales în ceea ce privește statutul teritoriilor ocupate și reparațiile financiare.
În iunie anul trecut, Putin a stabilit condiţiile iniţiale pentru încetarea imediată a războiului: Ucraina trebuie să renunţe la ambiţiile sale de aderare la NATO şi să-şi retragă toate trupele de pe întreg teritoriul celor patru regiuni ucrainene revendicate şi controlate parțial de Rusia.
Negocierile de la Istanbul au loc într-un context tensionat, cu poziții divergente privind sfârșitul războiului și cu intensificări ale luptelor pe front. În ajunul reuniunii, Ucraina a lansat unul dintre cele mai ample atacuri ale sale, vizând bombardiere strategice rusești și baze militare din Siberia.
Capacitatea Rusiei de a lansa atacuri cu rachete asupra Ucrainei ar putea fi slăbită semnificativ în urma acestui atac al Kievului, dacă afirmațiile conform cărora peste 40 de bombardiere strategice au fost distruse sunt adevărate. Potrivit lui Volodimir Zelenski, au fost lovite 34 la sută dintre purtătorii strategici de rachete aflați pe aerodromurile de bază. La rândul său, Rusia a atacat masiv cu drone – 472 într-o singură noapte, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, cel mai mare număr de la începutul războiului.








