Proiectele legislative care au stârnit cele mai multe controverse în acest an au ținut cu precădere de domeniul justiției, cel financiar-economic, sau al ”reformării” instituțiilor de stat. Spre final de an, aleșii poporului ne-au fericit cu o ditamai ”strategie privind asigurarea independenței justiției pentru următorii patru ani”. Dar până atunci, au avut loc mai multe manevre în sistemul justiției - mai mulți judecători controversați au fost repuși în funcții, alții au fost chiar avansați, iar cei care erau cercetați în ”dosarul Laundromat” au fost scoși de sub urmărire penală. Schimbări esențiale s-au produs și la Consiliul Superior al Magistraturii. Componența CSM-ului a fost extinsă până la 15 membri. În luna martie, fosta majoritate parlamentară PSRM-PD a numit patru membri noi ai instituției pentru un mandat de patru ani. Opoziția a refuzat să voteze, argumentând că acel concurs a fost viciat, iar cele patru candidaturi selectate au fost rezultatul unui târg politic.

Peste o lună, a început epopeea creditului rusesc, care, potrivit declarațiilor guvernării, urma să aducă 200 de milioane de euro de la Moscova. La 23 aprilie, deputații PSRM și cei ai PD au ratificat acordul de împrumut cu Rusia. Opoziția a criticat dur documentul, calificându-l drept ”un pericol la adresa securității economice a Republicii Moldova” și o schemă de legalizare a banilor pentru unii politicieni de la Chișinău, făcută din contul cetățenilor. Mai exact, ei spuneau că articolul 7.2 al acordului va permite ca unele companii private din Moldova să ia împrumuturi de la băncile din Rusia, iar rambursarea creditelor să fie pusă pe seama bugetului de stat.

MIHAI POPȘOI, deputat al PAS: "Se deschid larg porțile pentru hoții ca în anii 90, stimați cetățeni! Domnule Diacov, doamna Greceanâi, ne întoarceți în aniii 90? Așa garanții de stat au fost interzise prin lege!"

De cealaltă parte, prim-ministrul Ion Chicu spunea că acest împrumut ”vine să suplinească deficitul de finanțe din bugetul de stat”.

Cele mai controversate proiecte au venit, însă, după ce Igor Dodon a pierdut scrutinul prezidențial din 15 noiembrie, iar PSRM a făcut o coaliție tacită cu Partidul Șor și cu alți deputați. Noua majoritate parlamentară a votat la 26 noiembrie așa-numita ”strategie privind asigurarea independenței sectorului justiției pentru anii 2021-2024”. Opoziția pro-europeană nu a susținut proiectul în contextul în care mecanismul de evaluare externă a judecătorilor, promovat de Maia Sandu a fost respins.

DAN PERCIUN, deputat al PAS: "Nu văd să reușiți să oferiți un răspuns la cum schimbăm elementar oamenii de acolo care trebuie scoși ca un dinte bolnav, pur și simplu extrași!"

FADEI NAGACEVSCHI, minisru al Justiției: "Decât să judeci ”po poniatiam” o persoană, mai bine îi dai drumul! Fiindcă în măsura în care noi vom promova asemenea abordări, mâine aceste instrumente represive, dictatoriale s-ar putea să se reîntoarcă împotriva oricăruia dintre noi."

În luna decembrie, în Parlament s-a instaurat un adevărat haos, după ce majoritatea PSRM-Șor s-a apucat să voteze la foc automat cele mai controversate proiecte și legi ale anului 2020. Deputații opoziției și cei ai puterii s-au îmbrâncit atunci când majoritatea parlamentară a supus votului proiectele bugetului de stat și a politicii bugetar-fiscale fără dezbateri și fără avizele necesare. Indignarea opoziției a crescut și mai mult atunci când pe ordinea de zi au fost introduse proiectele privind trecerea Serviciului de Informații și Securitate din subordinea noului președinte în subordinea Parlamentului, proiectul cu privire la funcționarea limbilor și cel ce ține de modificarea Codului Serviciilor Media Audiovizuale, care permite readucerea în spațiul audiovizual al Republicii Moldova a programelor radio și TV din Rusia, concomitent cu reducerea duratei zilnice a emisiunilor locale, în limba română.

Iar peste mai puțin de două săptămâni, la 16 decembrie, socialiștii au venit cu un nou proiect, care conferă limbii ruse statul de limbă interetnică. Potrivit noii legi, ”limba rusă poate fi folosită în relațiile cu autoritățile de stat, administrația publică și instituțiile publice, atât în comunicarea verbală, cât și cea scrisă”. PSRM și Partidul Șor au votat proiectul în lectură finală.

ALEXANDRU SLUSARI, deputat al Platformei DA: "În calitate de rus după etnie vreau să spun că limba mea maternă, rusa, este protejată suficient la momentul actual prin norma din Constituție. Eu nu am nevoie să fiu protejat suplimentar și să fie aruncat artificial acest subiect, pentru a stârni niște conflicte interetnice."

În aceeași zi deputații din PSRM și Partidul Șor au votat pe bandă rulantă și alte proiecte controversate, inclusiv cele catalogate anterior drept parte a unui ”plan de federalizare prin metoda pașilor mici”. Noile legi oferă mai multe pârgii și competențe Autonomiei Găgăuze, iar Taraclia a primit statut de raion etnocultural. În grabă au fost votate încă două proiecte - unul prevede abrogarea așa-zisei Legi a miliardului, iar altul - revenirea la vârsta de pensionare de 57 de ani, pentru femei, și 62 de ani pentru bărbați, din anul 2022. Economiștii au atenționat, însă, că inițiativa este una populistă și va duce la falimentul sistemului de pensii.

Iar a doua zi, aproape de miezul nopții, deputații PSRM-Șor au votat în a doua lectură proiectele bugetelor anuale și politica bugetar-fiscală pentru anul viitor. ”Hoților, rușine!” au scandat cei câțiva deputați din opoziție, care au venit la ședința nocturnă a Parlamentului. La pachet cu proiectele bugetelor de stat au fost votate modificări legislative controversate, precum facilitățile fiscale pentru unele produse de tutungerie, reutorizarea magazinelor duty-free la intrarea în țară, legiferarea așa-numitor ”farmacii mobile” sau importul de medicamente neautorizate și comercializarea lor în super-marketuri.

Adoptarea în grabă a legii privind Găgăuzia pare a fi o poliță achită de Igor Dodon susținătorilor săi din autonomie care l-au atenționat încă în luna ianuarie că ar putea să-i întoarcă spatele. În cadrul întâlnirii dintre membrii Adunării Populare de la Comrat și Igor Dodon, deputatul local Serghei Cimpoieș i-a spus lui Dodon că reprezentanții autonomiei găgăuze se simt dezavantajați în raport cu autoritățile de la Chișinău și că a venit timpul ca el ”să-și plătească datoriile” pentru voturile contabilizate de-a lungul anilor.

SERGHEI CIMPOIEȘ, deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei: "Aș vrea să vă amintesc, domnule Igor Nicolaevici, că la alegerile din 2014 deputaţii din Adunarea Populară a Găgăuziei și poporul Găgăuziei v-au susținut activ. Ulterior, v-au susținut în cadrul alegerilor prezidențiale. La recentele alegeri parlamentare, la fel, Găgăuzia v-a susținut fără ezitare. Înțeleg că în această perioadă au fost o serie de promisiuni și Dumneavoastră le țineți minte. În contextul în care la toamnă vor avea loc alegeri prezidențiale, veți fi nevoit să veniți din nou să cereți susținere. Așa cum se spune în popor, datoriile trebuie plătite. Repet, poporul Găgăuziei v-a susținut și cred că este timpul să restituiți datoriile."

IGOR DODON, fost președinte al Republicii Moldova: "Eu mă adresez locuitorilor autonomiei. Eu susțin adoptarea legilor în acea forma care a fost coordonată cu Adunarea Populară a Găgăuziei."

Cât privește adoptarea proiectului privind statutul limbii ruse, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, i-a amintit lui Igor Dodon, în luna februarie, despre promisiunile pe care le-a făcut Moscovei.

VADIM KRASNOSELSKI, liderul separatist de la Tiraspol: "L-aș sfătui pe Igor Dodon să se gândească la promisiunile făcute față de Federația Rusă. Este vorba despre restabilirea statutului de limbă de comunicare interetnică pentru limba rusă, statut lichidat în anul 2018. Este vorba despre întoarcerea canalelor TV rusești de știri. Este vorba despre reabilitarea școlilor de limbă rusă."

Multe dintre proiectele controversate votate în luna decembrie au fost contestate la Curtea Constituțională.