Cauzele acestei crize provin, în principal, de la secetă. Care a dus la deconectarea unui reactor nuclear de la Cernavodă, din România, ce producea 700 de mwh oră constant. Adică aproape 15% din producția România și 10% din consumul țării vecine în orele de vârf. Sau cam 85% din consumul Moldovei în orele de vârf.

La asta s-a adăugat și deconectarea a 3 din 4 reactoare de la centrala nucleară maghiară Paks, această țară pierzând 1700 de mwh producție, adică 40% din consumul țării. În plus, probleme au apărut și pe centralele hidroelectrice de pe Dunăre din România, Serbia și Bulgaria, care au mai redus și ele cu peste 10% capacitatea de producție din regiune. Asta în condițiile în care Dunărea are un debit de 3 ori mai mic decât în mod normal, iar lucrurile se pot agrava și mai mult în următoarele zile.

În consecință, în regiune a apărut un deficit uriaș de energie electrică. Dacă pe timp de zi datorită centralelor fotovoltaice probleme nu există, atunci ele apar în special seara, când soare nu există, iar consumul crește exponențial. Ei bine, în acele ore, în condițiile în care s-a pierdut o capacitate atât de mare de producție, apare și un deficit de energie electrică pe piață.

Pentru a mai reduce din acel deficit, Ungaria și România aplică diferite scheme de economisire, ajungând chiar să oprească uzinele mari în orele de seară, cum sunt cele din domeniul auto. Astfel, Ungaria a reușit să economisească 600-700 de mwh în ultimele zile, în timp ce România și-a redus consumul tocmai pentru a putea acoperi necesitățile de consum ale Republicii Moldova, în condițiile în care 70% din curentul necesar nouă vine în orele de vârf vine de peste Prut.

Singurii care n-au reușit să facă mare lucru în această perioadă suntem chiar noi. Asta în ciuda faptului că am fost anunțați și rugați să economisim în orele de vârf, pentru că achiziționăm energie de avarie, care este de 3 ori mai scumpă decât cea cumpărată în mod normal seara și chiar și de peste 10 ori mai scumpă decât ce consumăm ziua.

Dar mult mai grav, acea energie de avarie în condițiile penuriei regionale se poate întâmpla nici măcar să nu fie găsită, iar atunci în general să se recurgă la deconectări.

Așadar, pentru a înțelege mai bine cum au reacționat moldovenii la îndemnurile de a economisi, vom compara ce s-a întâmplat în ultimele 3 zile în orele de vârf. Luni, 4 august, la ora 20, Moldova consuma 864 de mwh. Marți la aceeași oră consumul a crescut la 893 de mwh, în timp ce miercuri a crescut chiar la 927 de mwh.

O creștere care se va resimți foarte rapid și în facturile noastre. Este păcat că, spre deosebire de maghiari, care și-au putut reduce consumul cu până la 15%, noi nu înțelegem că ne facem în primul rând nouă prin acest fel de a acționa.

Și nu e doar vina simplului cetățean aici, noi, ca stat, eșuăm încă o dată în momentele dificile să avem strategii eficiente care să ne facă să trecem mai ușor de asemenea perioade. Este însă și o lecție din care trebuie să învățăm.

Pentru că, spre exemplu Bulgaria, o țară care a avut inspirația de a-și construi capacități de 12 ghw de baterii de stocare, nu are nicio problemă cu energia electrică acum. Ba mai și face profituri uriașe vânzând curent scump în orele de vârf chiar țărilor din care l-a cumpărat ieftin ziua.

Spre comparație, Moldova are doar 150 de mwh stocare, adică de aproape 100 de ori mai puțin decât Bulgaria. Până ce vom reuși însă și noi să fim mai bine pregătiți, ca stat, pentru asemenea situații, haideți să facem un efort mai mare de a economisi energie electrică în orele de vârf. Pentru a o avea, pentru a economisi, dar cel mai important, pentru a fi cetățeni responsabili și a ne face bine nouă și celor din jur.