26 de oameni, de civili, dintre care 3 copii, au fost ieri uciși doar la Ternopil de către rachetele criminale ale lui Putin care au lovit un bloc de locuit din acest oraș din vestul Ucrainei.

În total, în noaptea de 18 spre 19 noiembrie, barbarii lui Putin au atacat Ucraina cu 480 de drone, 40 de rachete de croazieră x-101, 7 rachete de croazieră „Kalibr” și chiar o rachetă balistică Iskander. Voi face și un cost estimativ al acestui atac, pentru a înțelege mai bine cât cheltuiește acest stat criminal doar pentru o zi de bombardamente.

O dronă de tip Shahed, de care Putin a trimis 480 doar în acea noapte, costă între 20 și 50 de mii de dolari. Dacă ne-am raporta la prețul minim, ar fi vorba de 10 milioane de dolari. O rachetă x-101 costă între 2 și 2 milioane și jumătate de dolari, deci aici avem încă 80 de milioane minimum în total.

Un Kalibr costă între 2 și 6 milioane de dolari. Și în cazul ăsta vorbim de minimum 14 milioane, la care mai adăugăm 3 milioane de dolari minimum pentru Iskander. Așadar, doar pentru cele 530 de drone și rachete cu care a lovit pe 19 noiembrie Ucraina, Putin a cheltuit cel puțin 110 milioane de dolari. În timp ce potrivit estimărilor experților occidentali, fiecare zi de război în Ucraina, de la începutul invaziei și până astăzi, i-a costat pe ruși, în medie, jumătate de miliard de dolari. Ce se putea face cu aceste sume colosale pentru binele rușilor, pentru binele omenirii, este inestimbail. Dar cu siguranță putea fi îmbunătățită mult viața a zeci de milioane de oameni, dacă mai adăugăm și cheltuielile de apărare ale Ucrainei, susținute de către țările aliate.

Din păcate, una dintre cele 480 de drone a survolat, din nou, spațiul aerian al Republicii Moldova. Și a făcut-o exact în zona stației electrice de la Vulcănești, un obiectiv strategic esențial pentru securitatea energetică a țării. Interesant este că incidentul a avut loc chiar în ziua în care autoritățile de la Chișinău anunțau că această linie electrică atât de importantă, la care se lucrează de 4 ani, este finalizată în proporție de 99%. Și să nu uităm că rușii au mai țintit această linie electrică în vară, în zona în care ea traversează Ucraina.

Trimisul lui Putin la Chișinău, Ozerov, a sfidat și de data aceasta Chișinăul, logica și bunul simț, spunând cu nonșalanță, la ieșirea din ministerul de Externe, că nu există „probe” că ar fi vorba de o dronă rusească.

Zilele astea, la Chișinău, se desfășoară un forum de securitate. La care se discută, destul de timid, e adevărat, și despre NATO. O alianță militară defensivă despre care v-am vorbit de atâtea ori și care, în aproape 8 decenii de la existența ei, a păstrat pacea pe teritoriul tuturor statelor sale membre.

Iar zilele trecute Uniunea Europeană a anunțat că Albania și Muntenegru sunt cele mai avansate țări în procesul de integrare europeană. Și pe lângă acest avans al lor, cele două state din Balcani mai au un foarte mare avantaj față de Republica Moldova – sunt ambele membre NATO. Așa cum au devenit, vă reamintesc, și Suedia și Finlanda imediat după începerea invaziei barbarilor în Ucraina. Și așa cum sunt toate țările din flancul estic care au aderat la UE în ultimii 25 de ani.

Până în 2030, dacă vom reuși să păstrăm pacea și să facem reformele necesare în acest interval pentru a adera la UE, mai este mult. Mai ales în acest context geopolitic extrem de dificil.

Alegerile au trecut, iar guvernării nu trebuie să-i mai fie frică să înceapă să vorbească deschis despre ce înseamnă NATO și că pe termen scurt această alianță defensivă poate fi principala garanție a păcii și pentru Republica Moldova.

NATO nu înseamnă război, așa cum de zeci de ani încearcă propaganda rusă să inoculeze în mentalul colectiv. NATO înseamnă pace, așa cum s-a demonstrat în cei 70 de ani de existență a alianței.