Așadar, Nesterovschi a fost condamnat miercurea trecută la 12 ani de pușcărie. Chiar dacă sentința a fost emisă de prima instanță și nu este una executorie, judecătorul a stabilit ca transfugul să fie arestat, tocmai pentru ca acesta să nu fugă și să se eschiveze de la executarea sentinței. Doar că măsura nu a putut fi aplicată, în condițiile în care Nesterovschi nu s-a prezentat la ședința de judecată, așa că acesta a fost anunțat în căutare.

Numai că, iată că după o săptămână de ample căutări, Nesterovschi este de negăsit. Și cel puțin din punct de vedere oficial el nu a părăsit Republica Moldova, asta deoarece avea interdicție de a ieși din țară, fapt confirmat și de către Judecătoria Chișinău, care a precizat că Poliția de Frontieră a fost informată în acest sens.

Poliția de Frontieră susține în continuare că acesta nu a ieșit din Moldova, nici cu actele moldovenești și nici cu alt tip de documente. Iar Poliția Națională ne dă asigurări că îl caută în continuare, fără a-l găsi însă, asta chiar dacă suntem o țară atât de mică.

Deocamdată n-am văzut absolut nicio reacție de la Serviciul de Informații și Securitate, o instituție care, așa după cum i-o spune și numele, trebuie să se ocupe de securitatea acestui stat. Și într-un caz atât de sensibil ar fi trebuit să monitorizeze activitățile unui deputat care se ocupă cu acțiuni subversive împotriva statului, are interdicție de a părăsi țara și pe care îl mai și paște o condamnare grea.

Dar problemele nu se opresc aici. Pentru că Irina Lozovan, cea care a fost tranzacționată de Șor la pachet cu Nesterovschi și urmează să-și afle sentința pe 31 martie, a dispărut și ea fără urmă. Asta chiar dacă și Lozovan are interdicție de a părăsi țara.

În condițiile în care instituțiile statului ne dau asigură că cei doi nu au părăsit țara, în spațiul public au apărut mai multe supoziții, precum că aceștia s-ar afla în stânga Nistrului.

Dacă e așa, Chișinăul, care de ceva vreme este foarte prietenos și deschis cu administrația separatistă, permițând livrările de gaze prin scheme dubioase și deja și reluarea activității industriei grele, ar trebui să ceară explicații și acțiuni în acest sens. Pentru că nu ar fi prima dată când fugari moldoveni utilizează Transnistria pentru a se face nevăzuți. Doar că, deocamdată, nu avem nicio informație nici în această privință.

Oricare ar fi adevărul în aceste situații, oriunde s-ar afla cei doi, aceste cazuri sunt extrem de rușinoase pentru imaginea instituțiilor statului și arată, repet, grave disfuncționalități. Mai ales că, noi deja avem exemplul Marinei Tauber, lăsată să plece la sfârșitul anului din țară și care, pe telegramuri și tik-tok-uri, amenință de la Moscova judecătorii și procurorii care încearcă să-și facă treaba.

Este grav, trist și un semnal extrem de prost, că în loc ca acești indivizi să stea la pușcărie, în condițiile în care există și sentințe în acest sens, ei sfidează instituțiile și-i amenință pe oamenii din sistem care își fac meseria.

Eu aștept în continuare explicații - de la Poliția de Frontieră, Ministerul de Interne. Serviciul de Informații și Securitate. Și ele să vină cât mai rapid. Dacă cineva nu și-a făcut treaba, trebuie să știm cine e și cum a fost posibil asta. Iar pedepsele pentru inacțiune sau, mai grav, complicitate, să fie unele pe măsură.

Iar dacă explicațiile urmate de acțiuni vor întârzia să vină, atunci e cazul de demisii. La cel mai înalt nivel, începând de la conducerea acestor instituții.