Practic toate marile orașe ucrainene au fost vizate, de la Odesa la Harkiv, de la Dnipro la Lviv. Și fiecare dintre aceste atacuri s-au soldat cu pierderi de vieți omenești din rândurile populației civile. Asta pentru că atacurile criminalilor ruși au vizat direct infrastructură civilă. Blocuri de locuit, mall-uri, hoteluri, chiar școli și spitale au fost din nou lovite de dronele și rachetele ucigașe.

Cu excepția unei perioade din toamna anului 2022, când s-a încercat ditrugerea infrastructurii critice, alimentarea cu curent, apă și gaze, Ucraina nu a mai trăit atacuri aeriene atât de feroce precum în aceste ultime zile.

Ce s-a întâmplat? De ce sociopatul de la Kremlin a decis să atace cu atâta violență Ucraina în această perioadă? Nu cred că există cineva care poate să ne spună asta cu exactitate. Acțiunile minților bolnave sunt greu, dacă nu imposibil de explicat.

Una dintre presupuneri vizează distrugerea navei militare Novocerkassk, ancorată într-unul din porturile din peninsula Crimeea. Pierderile invadatorilor în urma acestor atacuri ar fi fost unele grele. Pe lângă distrugerea cele mai puternice nave militare care le mai rămăsese în Marea Neagră, ar fi fost uciși și zeci de militari.

Dar cât de mare este totuși diferența. Ucrainenii au atacat și distrus o navă militară. Barbarii atacă la întâmplare și distrug blocuri de locuit școli și spitale. Ucid copii, femei și bătrâni, oameni care nu au nicio treabă cu războiul, care nici măcar nu pot fi mobilizați în perspectivă.

Mai mult decât atât, pe fundalul unei apatii a Occidentului, care, în mod firesc, începe să se obișnuiască cu acest război sângeros, scade și susținerea militară pentru Ucraina. Exact într-o perioadă în care, supusă acestor atacuri oribile, țara vecină are nevoie extrem de mare de susținere, în special a sistemului de apărare antiaerian, slăbit în urma ultimelor lovituri și cu resurse de apărare aproape de epuizare.

Iar această apatie a Occidentului îi dă și mai mult curaj lui Putin, cel care, potrivit serviciilor de informații europene, ar plănui chiar să atace anumite state europene de pe flancul estic nu mai departe de iarna viitoare. Decisive în acest sens, susțin sursele publicației germane Bild, vor fi rezultatele alegerilor din SUA. Acolo unde o victorie a lui Trump l-ar putea determina pe Putin să meargă mai departe. Mai ales că, potrivit strategiei adoptate de Kremlin, pierderi de până la 200 de mii de soldați anual sunt considerate acceptabile de către Moscova. Așadar, carne de tun există, rachete nord-coreene și drone iraniene continuă să vină, deci și atacurile pot continua.

Extrem de tristă în aceste împrejurări mi s-a părut atitudinea moldovenilor din această perioadă de sărbători. În care focurile de artificii au fost mai prezente decât oricând, concertele în Chișinău au răsunat de toate sărbătorile, și pe vechi și pe nou și noroc că a nins, că probabil ar fi continuat și zilele astea.

Chiar este atât de greu să sărbătorim un pic mai în liniște, în intimitate? Chiar nu vedem cum mor zeci de civili, în casele și paturile lor, în fiecare zi, la mai puțin de 100 de km de noi? În zone atât de familiare nouă? Cum sute de mii de oameni nu au avut lumină și căldură în case în această perioadă? Cum zeci de mii nu au avut nici măcar case? Uităm că oamenii ăștia luptă și își varsă sângele și pentru noi?

Pe final, îl voi cita pe ministrul suedez al apărării, Carl-Oskar Bohlin. Cel care la începutul acestui an le-a transmis concetățenilor săi să pregătească de un posibil război cu Rusia. Să înțeleagă că pacea pe care o trăiesc astăzi suedezii nu ar trebui să le dea un fals sentiment de siguranță. Că trebuie să fie gata să-și apăre țara.

Și asta o spune ministrul apărării dintr-o țară, totuși, mult mai pregătită și cu șanse mult mai mici de a fi atacată decât noi, cei din Moldova, care, conform tuturor planurilor Kremlinului, vom fi primii loviți în cazul în care cade Ucraina.

Să ne amintim și să conștientizăm asta!