Post Scriptum cu Alex Cozer: Opozanții lui Putin, persecutați
30 aprilie 2024, 20:45
Membrii cunoscutei trupe ruse Bi-2 au depus o cerere la Președinția Republicii...
Post Scriptum cu Alex Cozer: Șansa lui Plahotniuc Și Șor
Aidoma balaurului din poveste, cel căruia dacă-i tai un cap, apar două, se pare că funcționează și gruparea criminală a lui Șor, căreia după ce i-a fost interzisă prin lege activitatea politică, s-a regrupat și multiplicat în mai multe așa-zise partide. Unul dintre ele, probabil și cel mai vizibil, este cel denumit „Șansă”. În fruntea căruia a fost aburcat Alexei Lungu, un tip care se prezintă a fi drept jurnalist și care, de-a lungul timpului, i-a slujit cu abnegație, rând pe rând, pe Plahotniuc, Dodon, Șor și restul membrilor grupărilor acestora.
Iar startul activității politice a cetățeanului în cauză a fost la fel de sfidător ca și cariera sa anterioră, trecând deja peste orice limite de bun simț, mințind și manipulând.
Vă amintiți, cu siguranță, cum începând cu vreo 2 luni în urmă, toată țara a fost umplută cu bannere pe care scria cuvântul „șansă”. Exact în aceeași stilistică precum actualul logo al partidului lui Lungu. Practic majoritatea panourilor publicitare ce au rămas în Chișinău și în restul țării au fost acaparate de acest logo. Doar aceste bannere au costat milioane de lei.
Dar, să vezi minune. Partidul lui Lungu nu a raportat la CEC niciun leu pentru ele. Iar atunci când a fost întrebat de jurnaliști din ce bani le-a plătit, a răspuns în felul următor:
Cam cum să ne simțim noi, cetățenii acestei țări, când cineva te minte-n halul ăsta tocmai la câteva zile în care se lansează în politică? Când îți spune că el nu are nicio treabă cu bannerele ce conțin logo-ul partidului pe care el își asumă că îl conduce. Sau atunci când afirmă că nu știe cine i-a plătit mii de euro pe rețelele de socializare pentru a-i promova postările în care apare chiar el?
Ori dacă a vrut să lase de înțeles că, precum o marionetă a lui Șor și Plahotniuc ce este, chiar nu are idee de aceste cheltuieli, pentru că oricum le-au achitat păpușarii săi, ar fi fost bine s-o zică direct.
Sfidările au continuat. Atunci când, spre exemplu, a spus că ditamai sediul de pe strada Armenească, unde altă dată își avea cartierul general Plahotniuc, îl costă doar 110 euro chirie. Chiar dacă, potrivit colegilor de la ziarul de Gardă, acolo s-a instalat o adevărată armată de slujitori ai lui și acel sediu e utilizat în totalitate.
Dar aceste acțiuni nu au cum să ne mire cu nimic. Șor și Plahotniuc au procedat mereu la fel. Au sifdat legea, au furat, au mințit, au tratat cetățenii precum niște idioți fără voință și discernământ.
Pretențiile mele rămân la instituțiile statului. La cei care ar trebui să se ocupe de respectarea legii. În primul rând, aș vrea să aflu cine și din ce bani a achitat milioanele pentru acele bannere. Și dacă nu este ilegal ca acest lucru să nu fie raportat de către partidul beneficiar.
M-ar mai interesa să aflu cum este posibil ca într-o clădire care chipurile este pusă sub sechestru de către Procuratură să se întâmple astfel de minunății. Pentru că, Procuratura Anticorupție se tot laudă că a sechestrat această clădire, cu o valoare de piață de vreo 10 milioane de euro, în cadrul unuia dintre dosarele care-l vizează pe Plahotniuc.
Este totuși și o parte bună în toată această poveste. Dacă Plahotniuc și Șor, interziși și sancționați în toată lumea civilizată, ajung să să-și pună ultimele speranțe într-o astfel de așa-zisă construcție politică, utilizând exact aceleași practici ilegale și sfidătoare care i-au consacrat, înseamnă că disperarea lor e mare. Și unica lor șansa lor nu e Lungu și revenirea la butoane, ci cu totul alta. Să aibă parte, mai devreme sau mai târziu, de condiții decente în celulele de pușcărie în care trebuie să ajungă pentru toate fărădelegile pe care le-au comis și continuă să le comită.
