Două aerogări și portul din Noua Caledonie sunt protejate de armată, după a treia noapte de revolte violente care au provocat moartea a patru oameni, a declarat joi dimineaţă un înalt oficial francez, care a adăugat că cel puţin patru persoane sunt în arest la domiciliu sub acuzația de instigare. În trei municipalităţi de pe insula aflată sub control francez, jandarmii s-au confruntat cu aproximativ 5.000 de protestatari, dintre care peste 3.000 în capitala Nouméa. Două sute de persoane au fost arestate, iar 64 de jandarmi şi poliţişti au fost răniţi. Franţa a decretat miercuri starea de urgenţă în Noua Caledonie, care a intrat în vigoare la ora 18.00.

PRISCA THEVENOT, purtătorul de cuvânt al guvernului francez: "Este vorba despre o minoritate activă acolo, dar această minoritate este extrem de violentă, așa cum putem vedea în aceste scene marcate de haos. Miza noastră, odată cu declararea stării de asediu și de urgență, este să aducem înapoi calmul și seninătatea."

Încă 500 de polițiști a fost trimiși pentru a-i ajuta pe cei 1.800 prezenţi de obicei pe insulă, după ce protestatarii au incendiat vehicule şi sedii de firme şi au jefuit magazine. Au fost distruse sau jefuite și mai multe case. Unii oameni s-au înarmat cu bâte sau puști pentru a-și proteja proprietățile.

Drumurile din Nouméa au fost blocate de baricade cu maşini în flăcări, unele având capcane cu butelii de gaz. Oficialii francezi spun că „Celula de coordonare a acţiunilor pe teren”, care a organizat protestele, este „o organizaţie de huligani”. De altfel, principalul partid pro-independenţă de pe insulă a condamnat violenţele şi a făcut apel la dialog. Revoltele au izbucnit din cauza unui nou proiect de lege, adoptat marţi de legislatorii de la Paris, care le va permite rezidenţilor francezi care locuiesc în Noua Caledonie de zece ani să voteze în alegerile provinciale, o măsură de care unii lideri locali se tem că va afecta votul indigenilor kanak.

Până în 1946, Noua Caledoine, care se află în sud-vestul Pacificului în largul Australiei, a fost o colonie franceză. Ulterior a devenit teritoriu de peste mări al Franței. Din 1985 mișcarea de independență a devenit din ce în ce mai puternică. În 1988 a avut loc o luare de ostateci în Ouvéa, ceea ce a dus la semnarea acordurilor de la Nouméa. Acestea au permis o cetățenie caledoniană separată, simboluri naționale separate și un referendum asupra independenței sau rămânerii în cadrul Republicii Franceze.