Post Scriptum cu Alex Cozer: Despre judecători și corupție

Printre alte subiecte curente, trece aproape neobservat un eveniment extrem de important, preconizat pentru 3 decembrie: adunarea generală a judecătorilor, în cadrul căreia urmează a fi aleși inclusiv 6 membri ai CSM. Potrivit ultimului raport al World Economic Forum, Moldova este țara cu cel mai corupt și puțin independent sistem de justiție din Europa. Iar corupția în justiție este direct proporțională cu sărăcia, migrația sau lipsa încrederii în viitorul acestui stat. Așadar, dacă nu se întâmplă nimic extraordinar, la 3 decembrie așteptăm să vedem o nouă defilare cu mașini de lux și haine de firmă, așa cum deja ne-am obișnuit la evenimentele unde se adună judecătorii moldoveni.

Revenim însă la cel mai important subiect de pe agenda acestei Adunări Generale a celor mai corupți judecători din Europa. În cadrul acesteia, 24 dintre magistrații patriei vor lupta pentru 6 fotolii în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. CSM-ul este, mai ales în contextul actual, în care noua guvernare susține că își dorește o schimbare radicală a sistemului de justiție, o instituție cheie. Pentru că acest organ numește judecătorii, îi demite sau sancționează. Tot CSM-ul este instituția fără acordul căreia nu poate fi pornită urmărirea penală împotriva unui judecător. M-am uitat pe lista celor 24 de candidați care își doresc să ajungă la CSM. Iar concluzia făcută este una deloc susprinzătoare: peste 80% dintre candidați sunt ultra controversați, extrem de controversați și foarte controversați. Doar cât face un Anatolie Țurcan, spre exemplu, cel care a mai fost membru CSM 8 ani și care în toată perioadă mandatului său nu a găsit nici măcar un judecător corupt.

Probabil s-a inclus și pe el în lista integrilor, chiar dacă în cariera sa a emis zeci de decizii controversate, iar o analiză a averii sale ridică foarte multe semne de întrebare. Sau un Anatolie Minciună, cu familie foarte bogată, case și apartamente greu de explicat, un buchet de decizii controversate, multe dintre ele încheiate cu condamnări la CEDO. Vrea la CSM și Angela Bostan, una dintre vârfurile de lance ale breslei judecătorilor în toamna lui 2019, atunci când, panicați de schimbările la nivel politic, aceștia se convocau în adunări generale ilegale. Tot ea s-a remarcat și prin decizii favorabile odiosului Ion Druță, unul dintre cei mai importanți pioni din justiție în vremea lui Plahotniuc. Pretendent este și Iurie Bejenaru, cu nu mai puțin de zece dosare pierdute la CEDO și zeci de alte decizii controversate, printre care unele care au afectat grav bugetul de stat. Nu ne permite timpul și nici nu e cazul să trecem în revistă și CV-urile majorității candidaților, pentru că vom vedea că practic nu există diferențe între ei: averi colosale, dosare pierdute la CEDO și zeci de decizii controoversate. Și asta doar din ce a aflat presa. Este adevărat că printre candidați s-au strecurat și câțiva mai puțin controversați, cu averi mai modeste și cu decizii care ridică mai puține semne de întrebare. Ei însă sunt în minoritate absolută, tineri și cu șanse minime de a fi propulsați în astfel de funcții de un sistem atât de corupt. În condițiile în care actuala guvernare promite o evaluare extraordinară a judecătorilor, care ar urma să se desfășoare în anul 2022, mă întreb de ce această adunare generală nu poate fi amânată până atunci, pentru a evita riscul propulsării la CSM a altor figuri odioase? Ministrul Justiției este membru al CSM și ar putea solicita o amânare. Altfel, misiunea curățirii celei mai corupte justiții din Europa va deveni și mai dificilă.

9bRAbaRLixQ

Opinia ta contează. Comentează!
LIVE