ANASTASIA CERNELEVA, copilul celor deportați: "M-am născut în Moldova, dar acolo am crescut, în Regiunea Tiumen. Tare greu. Mama a născut în ogradă și au aruncat-o în mașină însărcinată, pe drum a decedat copilu. Eu aveam doi ani, aproape trei, surorile...Tare greu, am simțit greu, dar Dumnezeu ne-a purtat de grijă și am venit la pământul nostru. În 1949 ne-au ridicat și în 1954 am venit."

Vera Ciocan, fiica unor basarabeni deportați de puterea sovietică, vorbește cu durere despre primele clipe din viață, într-un vagon închis, ticsit de oameni speriați și disperați.

VERA CIOCAN, copilul celor deportați: "Când ne-au deportat aveam jumătate de an și am trecut prin foc, prin pară, prin greutăți, prin nevoi. Aproape zece ani noi acolo am suferit. Și când în vagon ne duceam aveam jumătate de an, un copil flămând."

Grigore Mărițoi s-a născut în regiunea Tiumen. El spune că părinții săi erau percepuți în Rusia ca dușmani ai poporului.

GRIGORE MĂRIȚOI, copilul celor deportați: "În 1949 părinții pe linia mamei, părinții pe linia tatălui au fost deportați împreună cu părinții mei care abia se căsătorise și aveau câte 19 ani, sora de un an în brațe în vagon li la Siberia. Eu acolo m-am născut în 1953, cinci ani am trăit acolo practic și în 1958 ne-am întors înapoi. A fost foarte greu acolo și să nu dea Domnul la nimeni și de aceea asemenea expoziții sunt binevenite fiind că generația tânără trebuie să cunoască istoria noastră mai ales în contextul războiului hibrid dus de Rusia în Moldova."

Expoziția descrie drama vieții cetățenilor polonezi, de la invazia Poloniei de către Uniunea Sovietică pe 17 septembrie 1939. Oamenii au trecut prin deportări în masă, închisori și lagăre de muncă forțată. Parte a istoriei comune a Europei Centrale și de Est, afectată de Pactul Ribbentrop-Molotov, este prezentată istoria locuitorilor din Basarabia după instalarea ocupației sovietice în regiune.

TOMASZ KOBZDEJ, ambasadorul Republicii Polone la Chișinău: "Trebuie de spus că am această impresie că nici Muzeul din Bialystok, nici Muzeul de Istorie a Republicii Moldova nu sunt muzee într-un stil foarte clasic. Aceste instituții participă în acest război care îl vedem în jurul nostru. Este războiul pentru memorie. Sunt oameni care spun că trăim într-o perioadă post-adevăr, ceea ce nu este adevărat totuși. Nu sunt de acord cu acest lucru. Muzeele care se implică în astfel de proiecte spun foarte clar cine a invadat pe cine, cine a fost acel care a fost agresorul și care au fost consecințele acestor acte."

WOJCIECH SLESZYNKI, directorul Muzeului Memorial Sybir din Bialystok: "Expoziția pe care o vedeți și pe care am pregătit-o ne vorbește despre destinul polonezilor, dar nu numai. Am pregătit-o astfel încât să includă în ea și informații despre soarta basarabenilor. Și acum, în contextul războiului din Ucraina, este foarte important ca vocea noastră, a celor din Europa Centrală, să fie auzită și să fie spusă clar, mai ales față de partenerii noștri din Europa, din Vest."

EUGEN SAVA, director general, Muzeul Național de Istorie: "Este o memorie care trebuie să fie promovată în publicul larg și mai ales pentru generația tânără care probabil nu știe ce s-a întâmplat la 1 septembrie 1939 și nu știe că Germania fascistă împreună cu Uniunea Sovietică a dezbinat Polonia în 1939 și 1940. Iar consecințele au fost deportări în masă nu numai a polonezilor, dar și a popoarelor din Țările Baltice, din Basarabia."

Expoziția este rezultatul cooperării dintre Muzeul Memorial Sybir din Bialystok, Muzeul Național de Istorie a Moldovei și Ambasada Republicii Polonia în Republica Moldova. Aceasta va fi deschisă publicului până pe 29 septembrie.