Până nu demult, în Republica Moldova niciun fermier nu se aventura să se ocupe serios de porumbul zaharat. Mai bun pentru vânzare era considerat cel furajer. De mai bine de cinci ani, Constantin Popescu crește porumb zaharat în raionul Ungheni, iar acum fermierul a decis să-l planteze din răsad.

CONSTANTIN POPESCU, fermier: "După cum vedeți la o așa fază să fie semănat nu are cum, e prea devreme. Noi am făcut răsad în seră și după care l-am plantat în câmp. S-a pus peliculă, picurare și l-am plantat câte unul, câte unul și după cum vedeți avem ce avem."

Pentru un preț bun, porumbul zaharat trebuie să iasă pe piață foarte devreme, foarte târziu sau... deloc, spune agricultorul.

CONSTANTIN POPESCU, fermier: "Din răsad e plantat pentru că ne străduim să ieșim pe piață cât mai devreme. Noi preconizăm peste vreo 60 de zile să avem porumb dulce, cumpărătorii să se bucure deja de porumb în stare proaspătă."

Constantin Popescu are câteva hectare plantate cu porumb dulce. Bărbatul a optat pentru un soi american, care, deşi e mai scump în comparaţie cu cel local, este şi mai gustos. Şi dacă în cazul porumbului obişnuit acesta este recoltat cu ajutorul combinelor, atunci în cazul porumbului zaharat e nevoie de multe brațe de muncă. De pe fiecare hectar, antreprenorul speră să culeagă între 30 şi 45 de mii de ştiuleţi:

CONSTANTIN POPESCU, fermier: "Avem plantate 3 hectare și urmează încă unul, în total vor fi patru. I-am plantat toți pe etape pentru ai putea strânge. În timpul răsăditului am avut niște vânturi foarte mari și am hotărât și cred că a fost o decizie perfectă, să-i legăm. A fost legat tot porumbul în felul următor ca să nu riscăm, să nu-i doboare la pământ."

Cota culturilor legumicole în structura suprafeţelor de terenuri arabile în Republica Moldova constituie 5 la sută, însă specialiştii afirmă că acestea generează venituri de 8 – 10 ori mai mari, în comparaţie cu culturile de câmp. Semănat şi îngrijit corect, porumbul dulce poate asigura o recoltă bogată şi deveni un produs uşor de vândut pe piaţă.