Adevărul este că, chiar dacă Rusia a investit sume colosale în aceste alegeri europene, în încercarea de a clătina pozițiile partidelor ce se afla la guvernare și a-și promova extremiștii finanțați de ei, lucrurile nu s-au schimbat esențial față de felul în care a arătat Parlamentul European până la alegeri.

Astfel, cea mai mare forță din Parlament, Partidul Popular European, a obținut 186 de locuri în viitorul Legislativ, cu 10 mai multe decât are în prezent. În timp ce partenerii lor obișnuiți de guvernare, Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților, va avea 135 de locuri în Parlament, cu 4 mai puține decât în prezent. Împreună cu cea de-a 3-a forță aflată în prezent la guvernare la Bruxelles, Renew Europe, aceste formațiuni adună 400 din cele 720 de locuri în Parlamentul European, o majoritate confortabilă. Aceste trei grupuri pot conta și pe sprijinul verzilor europeni, dar și pe o parte din grupul conservatorilor și reformiștilor, în special cei ce vin din Italia, de la partidul condus de prim-ministra Giorgia Meloni.

Așadar, grupul proeuropenilor, format din cei care susțin necondiționat Ucraina și Republica Moldova, depășește 70% din componența actualului Parlament European. Iar asta este cea mai importantă realitate de la care trebuie să pornim după ultimele alegeri europarlamentare. Un scrutin care, repet, în ciuda eforturilor uriașe ale rușilor de a destabiliza Europa și a-și trimite la Bruxelles cât mai mulți oameni, a arătat încă odată viabilitatea proiectului european.

Chiar și în Franța, exemplul atât de utilizat în aceste zile de propaganda rusească, partidele proeuropene, Renew, Social-Democrații, popularii și verzii, au obținut 37 de mandate, mai multe decât formațiunea populistă condusă de Marine Le Pen, care va avea 30 de eurodeputați. Iar în celelalte mari țări europene, Germania, Spania și Italia, scorul proeuropenilor este unul și mai mare, în comparație cu ce au obținut extremiștii.

Este o veste foarte bună și pentru noi și Ucraina, care ne vom bucura în continuare de aceeași susținere de la Bruxelles. Trebuie să spunem că la acest rezultat am contribuit și noi un pic, prin prezența destul de activă la scrutinul de duminică. Aproape 57 de mii de moldoveni cu cetățenie română au votat la aceste alegeri, Republica Moldova furnizând, de departe, cele mai multe voturi dintre țările în care au fost deschise secții de votare în afara României la scrutinul european.

Îmbucurător este și faptul că aproape 90% din voturi au mers spre partide proeuropene, ale căror membri sunt principalii noștri susținători în Parlamentul European. În timp ce extremiștii de la AUR și cei ai Dianei Șoșoacă au obținut scoruri foarte mici în Moldova, mult sub pragul electoral, în ciuda promovării agresive de care s-au bucurat.

De altfel, datorită prezenței active în Republica Moldova și a felului în care s-a votat aici, s-a evitat o victorie rușinoasă a AUR în diaspora românească. Într-un final 25 din cei 33 de eurodeputați pe care îi trimite România la Bruxelles vor face parte din grupurile proeuropene, cu câte 11 la PPE și Social Democrați.

Concluzia după alegeri e că Europa, în ciuda tuturor provocărilor, rămâne puternică și unită în jurul valorilor care au făcut-o un model la nivel mondial: libertate, democrație, egalitate, prosperitate și civilizație. Și că am demonstrat și noi, prin votul de duminică, încă o dată, că și locul nostru e acolo, în Uniunea Europeană.