Ce s-a întâmplat, în schimb, demonstrează că războiul informațional al Rusiei împotriva Europei este unul mult mai periculos și cu consecințe mult mai grave decât își imaginează cei mai mulți. Pentru că o mare parte din societatea de peste Prut nu doar că nu a condamnat actul de agresiune rusesc, fie el și unul involuntar, ci chiar s-a solidarizat cu agresorul.

La scurt timp după ce drona a lovit blocul de locuit din Galați au apărut și primele reacțiii. O mare parte din politicienii, analiștii politici de peste Prut, jurnaliști, au condamnat actul de agresiune al Rusiei. Mai ales că oficialii de la București au confirmat la scurt timp că, așa cum se bănuia și din start, drona era una de fabricație rusească, Geran 2, o copie fidelă a Șahedului iranian.

O altă parte însă, mai mică, dar foarte vocală, a început să pună la îndoială acest lucru. Printre ei, liderul AUR, George Simion, care a criticat doar conducerea de la București, fără să condamne în vreun fel Federația Rusă. Iar mâna sa dreaptă, numărul 2 din AUR, Dan Dungaciu, a mers mai departe, utilizând expresia „fie că drona a fost a Rusiei sau nu”, adică punând efectiv sub semnul întrebării proveniența armei.

Iar alde Șoșoacă și o serie de așa-ziși jurnaliști de peste Prut, cunoscuți deja de ceva vreme ca slujitori fideli ai Moscovei, au depășit în general orice limită, inventând tot felul de teorii ale conspirației și acuzând chiar Ucraina că ar fi trimis drona la Galați.

Până aici, nimic foarte surprinzător. Da, revoltător, pentru că cetățenii unui stat, unii dintre ei deputați, aspiranți chiar la președinția țării, au o asemenea atitudine. Dar repet, nu surprinzător, pentru că deja este bine cunoscut cine sunt și interesele cui le servesc.

Cu adevărat surprinzător, îngrijorător chiar, este însă ce s-a întâmplat în rândurile cetățenilor. Pentru că, spre exemplu, la o postare de pe Facebook a ambasadei Rusiei după decizia României a închide consulatul Rusiei de la Constanța ca răspuns la actul de agresiune de la Galați, din 20 de mii de reacții, mai bine de 13 mii au fost unele de apreciere, de susținere adică.

Este adevărat că o bună parte veneau din partea unor conturi false, dar majoritatea purtau totuși amprenta un cetățeni români get-beget, oameni care există și care susțineau o serie de acuzații false, minciuni, manipulare, venite din partea ambasadei țării care câteva ore mai devreme a comis un atac de agresiune asupra României și aproape că a omorât doi oameni. Și care în ultimii 4 ani a ucis sute de mii în Ucraina.

Iar asta mi se pare extrem de periculos și denotă cât de mult a reușit războiul informațional al Rusiei, atacul asupra minților oamenilor, să afecteze luciditatea, capacitatea elementară de gândire, de autoapărare a atâtor români. Să-i susții pe cei care ți-ar distruge oricând țara dacă ar cădea apărarea ucraineană, ți-ar intra în case, te-ar împușca sau ți-ar viola apropiații, este inacceptabil și inexplicabil.

Și lucrurile par să stea mai grav peste Prut decât la noi. În condițiile în care România e un stat care nu a fost controlat direct de Rusia sau supus deceniilor de propagandă rusească, așa cum s-a întâmplat cu Republica Moldova. Poate însă că moldovenii știu mai bine cine sunt rușii pentru că timp de atâtea decenii au simțiti pe propria lor piele ce înseamnă să fii condus de ei.

Așa cum și ucrainenii, care până în 2014, când au fost pentru prima dată invadați de ruși, aveau în mare lor parte opinii favorabile față de Rusia, cauzate de aceleași decenii de manipulare. Dar acum, după atâția ani de crimă și teroare înțeleg cine sunt rușii și peste 95% din populație văd în Rusia principalul dușman al țării.

Românii nu trebuie să treacă și ei prin asemenea tragedii pentru a înțelege cine e Rusia și cât rău poate să le provoace. Iar pentru asta este nevoie să se trezească. Să fie treziți, cât nu este prea târziu.