Așadar, Indexul Global al Democrației împarte țările lumii în 4 categorii: Democrație deplină, democrație deficitară, regim hibrid și regim autoritar. Republica Moldova a fost retrogradată în anul 2025 la statutul de regim hibrid, unul pe care l-am mai avut doar între 2017 și 2020, când statul fusese capturat de către Plahotniuc.

Din 2021 am reușit să promovăm la categoria de democrație deficitară, unde ne-am menținut până în 2024. Dar iată că anul trecut am retrogradat din nou în această categorie rușinoasă.

Cum este realizat clasamentul care cuprinde 170 de țări din întreaga lume? Prin prisma a 5 criterii: proces electoral și pluralism, funcționarea Guvernului, Participare politică, cultură politică și libertăți civile.

În 2025, față de 2024, Republica Moldova a pierdut din ratingul său la 3 criterii, participare politică, funcționare Guvernului și cultură politică.

Cel mai mare declin s-a înregistrat la capitolul participare politică. Iar aici, principala cauză este scăderea puternică a încrederii în partidele politice și participarea deficitară a cetățenilor la viața publică.

O scădere importantă s-a înregistrat și la capitolul funcționarea Guvernului. În acest caz, de vină sunt în special corupția, lupta împotriva căreia se înregistrează în continuare deficiențe, precum și funcționarea sistemului de justiție și rezistența din interior la reforme.

De departe însă cel mai slab rating Moldova îl are la capitolul „cultură politică”. Iar aici de vină sunt și viziunile cetățenilor, care au tendința de a simpatiza mai degrabă lideri autoritari din lume decât pe cei democrații funcționale, de acest lucru convingându-ne în majoritatea sondajelor.

Este de precizat că Moldova a progresat la celelalte două criterii. Astfel, la proces electoral și pluralism am înregistrat o ușoară creștere, iar asta este de apreciat în condițiile în care am avut parte de alegeri în ultimii ani.

De asemenea, am progresat și la capitolul libertăți civile.

În aceste condiții, Moldova a adunat un rating general de 5,87, în 2025, față de 6,04 în 2024. Pragul dintre regim hibrid și democrație deficitară fiind situat la 6.

Mai grav mi se pare însă că din Europa, mai prost decât noi stau foarte puține state în acest clasament, adică Belarus, Rusia, Georgia, Turcia, Georgia, Ucraina și Bosnia Herțegovina. Iar în condițiile în care noi suntem o țară cu aspirații la integrarea europeană, aceasta este o mare problemă. Pentru că în Uniunea Europeană nu au cum să-și găsească locul regimurile hibride.

Cel mai bine în acest clasament stă și în acest an Norvegia, cu un rating general de 9,81, aproape de maximul de 10. În primele 10 țări din indexul democrației 8 sunt din Europa, celelalte 2 fiind Canada și Noua Zeelandă.

Așadar, această retrogradare trebuie să ne dea foarte mult de gândit. În special celor de la guvernare, care trebuie să înțeleagă că reformele, în special în domenii precum cel al justiției nu se mai pot face doar pe hârtie. Moldova trebuie să devină un stat funcțional, fără intervenții pompieristice, de urgență, la orice situație de criză.

Dar și noi, societatea, trebuie să avem grijă la capitolul cultură politică. Să ne informăm mai bine, să înțelegem să facem distincție între democrație și dictatură, între promisiuni populiste și realitate. Și poate cel mai important, să înțelegem că democrația, libertatea și valorile care aduc cu ele și prosperitate și un nivel înalt de viață, sunt unele pentru care trebuie să luptăm în fiecare zi. Și să depunem, cu toții, eforturi în acest sens.