ANDREI CURĂRARU, expert WatchDog.MD: "După mine cel mai grav mit în acest sens este identificarea UE cu NATO și cu războiul. Noi când vorbim despre integrare Europeană, nu vorbim despre integrare euroatlantică. UE nu este o organizație care este înfrățită cumva cu NATO. Avem cel puțin trei țări neutre în interiorul UE, Irlanda, Austria și Malta. Au mai fost și Finlanda și Suedia, dar din cauza riscului legate de conflictul din Ucraina și amenințării din partea Federației Ruse au decis să facă arte din NATO. Mai este și Cipru care nu este membru NATO, dar are un conflict activ pe teritoriul său, dar a intrat în Uniunea Europeană. UE este o uniune politică și economică și nicidecum una militară. Nici măcar Ucraina care foarte mult vrea și a scris acest lucru în Constituție nu este foarte aproape de acest proces, iar suportul pe care-l primește de la NATO și statele partenere este cu mult mai mic decât în cazul în care ar fie membru al acestei alianțe."

Armata Națională are nevoie de finanțare urgentă, spun experții. Potrivit Ministerului Apărării, bugetul pentru apărare va crește treptat, astfel încât până în 2030 să atingă un procent din Produsul Intern Brut, față de 0,55%, cât este acum. „Este nevoie de o dezvoltare reală a armatei”, afirmă experții Comunității WatchDog.

ANDREI CURĂRARU, expert WatchDog.MD: "Armata a fost tot timpul „cenușăreasa” bugetelor anterioare și abia acum se înțelege că în situația în care în Republica Moldova ajung drone, proiectile, este nevoie de o creștere a capacităților de depistare a acestora, de dezamorsare și, după posibilități, chiar și de doborâre a acestor obiecte zburătoare."

Fără a fi implicată direct în războiul pe care Rusia l-a declanșat în Ucraina, Republica Moldova este supusă anumitor riscuri. De exemplu, în luna februarie curent, în apropierea localității Etulia au fost găsite bucăți dintr-o dronă de tip Shahed, care conțineau 50 de kilograme de substanță explozivă. Radarul „Ground Master 200”, achiziționat recent de autorități, are o capacitate de depistare a dronelor, însă nici acesta nu acoperă întreg teritoriul Republicii Moldova.

ANDREI CURĂRARU, expert WatchDog.MD: "Până la urmă noi nu mergem pe ideea de militarizare, creștere de capabilități, noi tancuri, elicoptere sau avioane. Noi vorbim, cel puțin despre întărirea acelor capacități pe care le avem. Adică, modernizarea nu este echivalent cu militarizarea. Când tu ai armament învechit și fizic și moral tu nu vei face față unor provocări de tipul dronelor, care cad la Etulia. Trebuie să ai radare moderne care să depisteze aceste drone, echipe rapide care să vină să dezamorseze aceste proiectile pentru ele vin ca un pericol pentru societate, dar și capacitatea de ale doborâ atunci ele ajung pe teritoriul Republici Moldova."

Pe lângă faptul că războiul din Ucraina ne-a afectat grav economia, limitând importurile și exporturile din această țară, la nivel militar se înregistrează riscuri sporite și provocări organizate inclusiv la Tiraspol.

ANDREI CURĂRARU, expert WatchDog.MD: "Totul vorbește despre faptul că Republica Moldova e vrea atrasă în conflict. Ceea ce încercăm noi să facem prin capacitățile noastre de apărare este să nu fim atrași în conflict, iar dacă apare un risc să diminuăm impactul lui. Mesajul de bază este că noi avem niște capabilități armate atât de mici că nicio logică nu este de a ne atrage pe noi în conflict, doar pentru a ne crea destabilizare și de a crea o imagine de extindere a acestui conflict și asta poate fi interesant doar Federației Ruse."

Strategia Națională de Apărare a Republicii Moldova aprobată recent de Guvern prevede identificarea potențialelor riscuri amenințări în domeniul apărării naționale, în contextul actual de securitate.

ANATOLIE NOSATÎI, ministrul Apărării: "Scopul strategiei constă în dezvoltarea și modernizarea capacității naționale de apărare, integrarea în arhitectura de securitate și apărare a Uniunii Europene, dezvoltarea și aprofundarea relațiilor de cooperare bilaterale, regionale și internaționale în domeniul apărării și securității militare."

Uniunea Europeană pune în fața statelor membre obiective relativ generale cu termene de implementare. Statele membre au la discreție libertatea de a alege metodele pe care le folosesc pentru a atinge aceste obiective, a mai declarat expertul de WatchDog.