Evenimentul a început cu depuneri de flori la Ambasada Azerbaidjanului din Chişinău.

În scuarul din preajma Ambasadei a fost inaugurată placa comemorativă dedicată „zilei victoriei”. Două simboluri, pumnul și floarea care crește doar în regiunea Karabach, vorbesc despre puterea poporului azer și pacea mult așteptată.

GUDSI OSMANOV, ambasadorul Azerbaidjanului în Republica Moldova: "Astăzi ne-am adunat pentru a marca această zi deosebită și pentru a ne aminti de cei care au plătit cu viețile lor pentru integritatea teritorială a Republicii Azerbaidjan. Pământurile noastre au fost ocupate timp de 30 de ani."

La eveniment au participat reprezentanții mai multor misiuni diplomatice, dar și reprezentanții Parlamentului Republicii Moldova.

VITALIE JACOT, deputat PAS: "Nu o să vorbesc despre conflict - cine e drept și cine e vinovat. Dar mereu trebuie să ținem minte că acele evenimente au dus la pierderea persoanelor dragi de ambele părți ale conflictului."

MARKO SCHEVCHENKO, ambasadorul Ucrainei: "Această zi arată că, dacă luptăm, peste un an, zece, treizeci, dar victoria va veni neapărat. Mai ales că e o luptă pentru lucruri corecte."

La eveniment am întâlnit și oameni de cultură, care pe parcursul timpului au fost susținuți de Ambasada Azerbaidjanului.

ARCADIE SUCEVEANU, scriitor: "Noi vibrăm în mod deosebit față de tot ce se întâmplă în viața și cultura poporului azer. Asta se explică prin faptul că, în ultima perioadă, s-au stabilit relații culturale și literare deosebite."

Conflictul din Nagorno-Karabah a început în 1988, iar odată cu dezintegrarea Uniunii Sovietice, au început și acțiuniile militare propriu-zise dintre Armenia și Azerbaijan. Acesta s-a soldat cu armistițiul din 1994. Negocierile pentru reglementarea conflictului, desfăşurate sub egida Grupului de la Minsk al OSCE, nu au condus la soluționarea disputei. Ultimele ciocniri militare au avut loc în urmă cu un an. De atunci, Azerbaidjanul a recucerit teritoriile ce înconjurau Nagorno-Karabakh, iar pe 10 noiembrie 2020 a fost încheiat un alt armistițiu. Din cauza conflictului, aproape 800.000 de persoane au fost nevoite să se refugieze, iar majoritatea nu au nici astăzi o locuință.