ANTONY BLINKEN secretarul de stat, SUA: "Avem adevărate întrebări cu privire la motivul pentru care s-au simţit obligaţi să apeleze la această organizaţie pe care Rusia o domină."

Se cer clarificări în această privinţă, a declarat Antony Blinken într-un interviu în cadrul emisiunii ''State of the Union'' de la CNN. În opinia lui, Kazahstanul ar trebui să fie capabil să gestioneze protestele în mod paşnic.

Duminică, autorităţile din Kazahstan au declarat că au stabilizat situaţia în întreaga ţară după cea mai sângeroasă izbucnire de violenţe în cei 30 de ani de independenţă, iar trupe ale alianţei militare conduse de Rusia păzesc "facilităţi strategice". Rusia a trimis trupe săptămâna trecută, iar autorităţile kazahe au autorizat folosirea forţei letale pentru a reprima tulburările. ''Ordinul de a trage pentru a ucide, în măsura în care există, este greşit şi ar trebui să fie anulat'', a declarat Blinken duminică, în cadrul altei emisiuni TV, "This Week", de la ABC.

Rusia a răspuns sâmbătă cu furie, spunând că Statele Unite ar trebui să analizeze propriile lor intervenţii în ţări precum Vietnam şi Irak. Ministerul rus a precizat că desfăşurarea în Kazahstan a fost un răspuns legitim la cererea acestei ţări de sprijin din partea Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă, o alianţă de state ex-sovietice, care include Rusia.

Preşedintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Takaev, a declarat luni că revoltele însoţite de violenţe care au zdruncinat ţara de la începutul anului au fost o "tentativă de lovitură de stat" comisă de "combatanţi înarmaţi".

KASÎM-JOMART TOKAEV președintele kazah: "Au ieșit la iveală grupările înarmate, care așteptau aceste evenimente. A devenit clar și scopul combatanților: subminarea ordinii constituționale și preluarea forțată a puterii. A fost o tentativă de lovitură de stat."

Regimul din Kazahstan a prezentat revoltele de la Almatî ca un atac al "unor grupuri teroriste" şi şi-a exprimat nemulţumirea faţă de acoperirea mediatică străină a evenimentelor, care au început prin manifestaţii împotriva creşterii preţului la carburant în vestul ţării, pe 2 ianuarie. Luni, Comitetul Naţional de Securitate a transmis că situaţia este acum sub control, potrivit Reuters. "Focarele de ameninţare teroristă" au fost neutralizate, se arată într-un comunicat de presă. Duminică seară, Ministerul Informaţiilor a retras un bilanţ publicat anterior în cursul zilei pe un canal oficial de Telegram, conform căruia peste 164 de persoane au murit în timpul violenţelor. Ministerul a explicat pentru două site-uri private că difuzarea bilanţului a fost rezultatul unei "erori tehnice", însă nu a oferit totuşi un nou bilanţ. Preşedinţia a anunţat duminică faptul că 5.800 de persoane au fost arestate, printre care "un număr semnificativ de străini", şi că au fost deschise 125 de anchete după aceste revolte fără precedent de la câştigarea independenţei, în 1989, de către această ţară de 19 milioane de locuitori şi bogată în hidrocarburi, scrie Agrepres.