Mediul de afaceri încă mai poartă negocieri cu autoritățile pentru a găsi soluții viabile de depășire a crizei
Economic 2 februarie 2021, 19:54 | 2487

În perioada crizei provocate de COVID-19, în Republica Moldova s-au accentuat inegalitățile sociale. Zeci de mii de persoane au rămas fără un loc stabil de muncă sau au fost remunerați insuficient. Autoritățile nu au oferit suficientă susținere companiilor și angajaților, pentru a depăși mai ușor această perioadă, așa cum s-a întâmplat în alte state din regiune. Concluzia poate fi desprinsă dintr-un studiu realizat de Fundația “Friedrich Ebert Stiftung”.

Nu doar salariații au fost loviți de criză, dar și persoanele care desfășoară activități antreprenoriale pe cont propriu, doar că, pe acest segment, evaluarea efectelor este mai complicată, deoarece mulți dintre ei nu raportează rezultatele activității lor.

MARCEL SPĂTARI, autor studiu ”Cine plătește factura pandemiei”: "Credem că este plauzibil să afirmăm că peste 100 de mii de salariați, adică peste 15% au fost afectați de pandemie prin pierderea locurilor de muncă sau reducerea remunerării, la care se adaugă între 40 000 de mii de angajați pe cont propriu, care și-au sistat activitatea în perioada instaurării stării de urgență."

Chiar dacă cifra celor rămași fără locuri stabile de muncă a crescut considerabil în perioada pandemiei, oficial rata șomajului a rămas practic aceeași, ba chiar s-a evidențiat o ușoară scădere, susține expertul.

MARCEL SPĂTARI, autor studiu ”Cine plătește factura pandemiei”: "Oamenii care și-a pierdut locurile de muncă în perioada crizei, nu erau în căutare activă a unui loc de muncă. În perioada pandemiei, cel mai mult au avut de suferit persoanele cu venituri mici, statul neoferind nici sprijin direct firmelor, dar nici stimulente indirect pentru creșterea veniturilor celor mai defavorizați, prin creșterea salariului minim."

Guvernul a recurs la măsuri superficiale de susținere a mediului de afaceri: rambursarea impozitelor pentru șomajul tehnic sau staționare, subvenționarea dobânzilor pentru activitatea de întreprinzător și rambursarea TVA. Dar nici acestea nu au funcționat. Doar 1200 de antreprenori au beneficiat de ele.

MARCEL SPĂTARI, autor studiu ”Cine plătește factura pandemiei”: "Stimulentele financiare nu au funcționat în Republica Moldova. Aceste instrumente oferite businessului au fost rigide. Firmele trebuiau să colecteze o serie de documente pe care trebuia să le depună la FISC pentru a beneficia de aceste măsuri și nu întotdeauna se calificau pentru aceste măsuri."

Iar soluțiile propuse de către deputați, menite să sprijine salariații și oamenii de afaceri pe timp de pandemie au fost respinse de Guvern.

DAN PERCIUN, deputat PAS: "Era evident că descreșterea economică va duce la pierderea locurilor de muncă și sunt necesare măsuri active din partea statului, pentru a susține și companiile și salariații. La începutul pandemiei discutam despre anularea plăților la credite, este o politică implementată în România. Guvernul a avut o poziție foarte categorică la acest subiect."

Până acum mediul de afaceri poartă negocieri cu autoritățile pentru a identifica soluții viabile de ieșire din criză.

VERONICA SIRETEANU, manager politici Camera de Comerț Americană: "Până acum sunt discuții intense cu Ministerul Finanțelor în ceea ce ține de transportul angajaților, că pe perioada de COVID, mulți angajatori au încercat să asigure transportarea angajaților, pentru ca să nu îi expună la infectare în transportul public, eventual. După care munca la distanță, Cum se deduc acele cheltuieli pe care le presupune munca la distanță cu utilizarea anumitor instrumente acasă, energia electrică."

Autorii studiului recomandă Guvernului să majoreze salariul minim pe economie, pentru a stimula creșterile salariale și consumul populației. Aceasta, în opinia lor, ar amortiza impactul asupra veniturilor și cheltuielilor cetățenilor.

Opinia ta contează. Comentează!