Doi factori explică această evoluţie: temperaturile, care continuă să scadă în Europa, şi faptul că grupul rus Gazprom nu a rezervat capacităţi suplimentare de tranzit în ianuarie pentru gazele naturale care trec prin Ucraina. Se întâmplă în condiţiile în care o treime din gazele naturale consumate de Europa vin din Rusia. Mai mult, stocurile de gaze ale Europei au fost afectate de iarna prelungită din 2020 şi între timp nu au fost refăcute până la un nivel suficient. La aceasta se adaugă şi aportul redus al energiilor regenerabile, precum energia eoliană, din motive ce ţin de condiţiile meteo.

În paralel, unii analişti estimează că Rusia îşi limitează livrările de gaze spre Europa pentru a împinge în sus preţul energiei în plină iarnă şi a face astfel presiuni pentru a accelera punerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2. Chiar dacă lucrările de construcţie ale conductei s-au finalizat, o decizie din partea Autorităţii de reglementare în energie din Germania cu privire la autorizarea proiectului Nord Stream 2 nu este aşteptată înainte de mijlocul anului 2022.

În acest context, fiecare lovitură diplomatică între Moscova şi clienţii săi europeni antrenează un nou val de achiziţii pe piaţa gazelor. Ultimul exemplu a fost decizia de luni a Rusiei de a expulza doi diplomaţi germani, ca răspuns la o măsură similară adoptată săptămâna trecută de Berlin, care acuză Moscova că a comandat asasinarea unui opozant cecen în Germania în 2019.