CĂTĂLINA MOLODOI, directoare de dezvoltare Asociația Jurnaliștilor de Mediu: "Demult plutește în aer și credem că a trecut deja suficient timp de când a fost lansat Programul Național de Împădurire și deja putem să pretindem la niște modificări, niște schimbări de atitudine."

Cătălina Molodoi, unul dintre inițiatorii petiției, spune că jurnaliștii de mediu, împreună cu experți și reprezentanți ai societății civile, documentează de mai mulți ani impactul politicilor forestiere asupra ecosistemelor din Republica Moldova. Cele mai mari îngrijorări sunt legate de extinderea plantațiilor de salcâm, o specie invazivă, ceea ce ar dăuna zonelor împădurire și ar afecta solul.

CĂTĂLINA MOLODOI: "Noi așteptăm aceste schimbări să vină din partea conducerii, din partea Ministerului Mediului, din partea Moldsilva, pentru că e vorba mai mult de schimbarea anumitor politici a Programului Național de Împădurire. E nevoie pur și simplu să se reducă din plantarea salcâmilor și de a da mai mult spațiu speciilor locale."

Și unii experți din domeniul protecției mediului recunosc că deși salcâmul poate avea anumite beneficii, inclusiv stabilizarea terenurilor degradabile sau participarea în procesul de polenizare, aceste beneficii nu justifică extinderea speciei pe scară largă.

ALEXANDRU SAINSUS, președintele platformei ARBORETUM LIVE: "După părerea noastră, salcâmul își are locul pe anumite terenuri, poate mai degradate sau pe pante, pe versanți, care trebuiesc fixate, care trebuiesc salvate de la alunecări de teren. Sunt destul de multe terenuri în așa fel unde se pot regăsi specii locale: stejarul, gorunul, stejarul pufos, paltinul și salcâmului să îi rămână acele 10-15% din proporție care erau preconizate inițial în Programul Național de Împădurire."

AUREL LOZAN, expert în biodiversitate: "Salcâmul deja este prezent în Republica Moldova și nu numai. Deja de câteva secole este o specie care începe să se naturalizeze, să se adapteze comparativ bine la condițiile Republicii Moldova. Dar aici avem un „dar”. Cu schimbările climatice, cu temperaturile ridicate, cu metamorfozele climatice cum ar fi înghețul sau chiciura, salcâmul totuși nu arată performanțe atât de bune."

Experții atrag atenția că plantațiile masive de salcâm nu pot substitui pădurile native și nu oferă un grad ridicat de adaptare la schimbările climatice. Potrivit lor, organizațiile de mediu și experții din domeniu ar trebui să colaboreze și să aibă un dialog direct cu autoritățile.

ALEXANDRU SAINSUS, președintele platformei ARBORETUM LIVE: "Programul de Împădurire are foarte multe provocări și foarte multe probleme de rezolvat, care urmează să fie rezolvate și ele se pot rezolva doar prin colaborare, conlucrare, dialog deschis, transparent."

Solicitat de Jurnal TV să comenteze situația, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că este la curent cu problema extinderii salcâmului și că, în procesul de împădurire, se ține cont de tipul solului și de condițiile specifice fiecărei zone.

GHEORGHE HAJDER, ministrul Mediului: "Cu siguranță am avut la Ministerul Mediului discuții despre acest subiect. În cadrul Ministerului Mediului a venit și o sesizare din partea ONG-urilor de mediu, dar mesajul nostru este foarte clar, că plantăm salcâm acolo unde terenul nu permite să plantăm alte plantații. Deci, trebuie să ținem cont de calitatea terenului și asta e un lucru foarte important, pentru că pe anumite terenuri nu sunt compatibile alte specii autohtone."

Petiția a fost lansată în mediul online pe 11 decembrie și a fost semnată de peste 50 de organizații de mediu, experți și reprezentanți ai societății civile.