Raportul lansat de Comitetul Consultativ Independent Anticorupție menționează că ”principalii autori ai schemelor frauduloase și ai fraudei bancare rămân în libertate”. Asta deși ”unii politicieni, patroni și acoliții lor au abuzat de autoritatea și influența lor pentru a crea sisteme defecte sau pentru a le submina pe cele funcționale, cu scopul de a obține beneficii personale”.

VASILE LUCHIANU, reporter Jurnal TV și JAMES WASSERSTROM, copreședintele CCIA: " - Am vrea totuși să ne spuneți cine ar fi, conform datelor colectate de Comitetul Consultativ Independent Anticorupție, acești principali autori ai schemelor frauduloase? - Cred că raportul, în mod clar, documentează nume care sunt cunoscute celor mai multor persoane de aici - Plahotniuc, Platon, Șor, Reidman și mulți alții ale căror nume sunt în raport. Eu nu am o memorie enciclopedică a tuturor numelor acestor persoane din raport. Sunt câteva zeci de nume."

Dacă analizăm raportul, vedem că au existat numeroși facilitatori, participanți și beneficiari ai fraudei bancare care au stat la baza spălării banilor. În document se arată că ”actorii importanți” ai fraudei au fost Vladimir Plahotniuc, care a obținut pachete de acțiuni în mai multe bănci-cheie după ce a câștigat influență la mijlocul anilor 2000, în timpul mandatului președintelui comunist Vladimir Voronin și a exercitat un control semnificativ asupra unor instituții guvernamentale importante. Un alt nume care apare în raport este cel al lui Veaceslav Platon, care a dobândit pachete de acțiuni în diferite bănci și companii de asigurări din Moldova din sistemul economic post-sovietic și a menținut legături puternice cu bancherii ruși implicați în spălarea banilor. De asemenea, apare Ilan Șor, care a fost identificat ca fiind unul din principalii beneficiari ai „furtului miliardului”, după ce a dobândit controlul asupra BEM, Banca Socială și Unibank; Vladimir Filat, care a ocupat funcția de prim-ministru în perioada 2009-2013 și a fost o figură centrală în lupta pentru controlul asupra băncilor cheie, în special BEM, unde statul deținea o cotă semnificativă”. În document se mai arată că ”acțiunile lui Oleg Reidman, fost consilier economic al președintelui Voronin, au permis spălarea banilor și frauda bancară, prin faptul că a susținut o agendă legislativă care a facilitat intrarea fluxurilor financiare în Moldova la mijlocul anilor 2000, iar în 2013 a condus o comisie parlamentară specială care a recomandat o emisiune suplimentară de acțiuni la BEM în calitate de soluție la problemele sale de capitalizare, care ulterior i-au permis lui Șor să obțină controlul asupra băncii”. Vladimir Plahotniuc, Veaceslav Platon, Ilan Șor și Vladimir Filat au respins anterior acuzații similare conectate la frauda bancară, iar Oleg Reidman a declarat în timpul audierilor parlamentare din 2019 că, în calitate de președinte al Comisiei parlamentare speciale din 2013, și-a pus semnătura pe un alt proiect al raportului decât cel care a fost introdus în plenul Parlamentului, pentru votare. Un rol aparte în producerea fraudei bancare în 2014 l-a avut Banca Națională.

ION GUZUN, directorul secretariatului CCIA: "Dacă vă aduceți aminte, anexa la acordul secret după alegerile din 2009 și cum a fost împărțite numirile în instituțiile de stat. Banca Națională nu a fost o excepție de la numirea acestor persoane pe criterii politice. Reiterez că probabil noi trebuie să atragem atenția mai mult la integritatea și independența personală a persoanelor care activează în instituțiile de supraveghere, de conducere și a altor organe de drept, pentru că au fost făcute eforturi suficiente atât din partea donatorilor, cât și din partea instituțiilor de stat."

În plus, sectorul bancar din Moldova nu s-a lăsat nici până în prezent de ”vechile păcate”.

JAMES WASSERSTROM, copreședintele CCIA: "Rămân probleme serioase când este vorba despre beneficiarii finali. În cele 11 bănci care sunt supravegheate de către BNM încă există probleme în ceea ce ține de cui, de fapt, aparțin aceste bănci? Aceasta este o problemă acum, prezentă, curentă, pe care BNM încă nu reușește să o rezolve. Deci, este periculos." Comitetul Consultativ Independent Anticorupție a fost constituit în luna iunie 2021, printr-un decret al președintelui Maia Sandu. Comitetul are ca sarcină investigarea cazurilor de corupție și elaborarea recomandărilor pentru instituțiile de drept, în vederea eficientizării acțiunilor. Organizația este formată din mai mulți experți naționali și internaționali și este liberă să cerceteze orice, beneficiind de finanțare din partea Uniunii Europene și Statelor Unite.