CĂLIN JUCOVSCHI, reporter Jurnal TV: "Ne aflăm în preajma bisericii Măzărache din Chișinău unde au loc săpături arheologice. În această zonă a fost cândva cimitirul satului Chișinău. În timpul lucrărilor au fost găsite mai multe oseminte de copii și adolescenți. În unele cazuri s-a păstrat structura sicrielor, iar pe pieptul unor defuncți au fost găsite monede, ceea ce indică faptul că cei înhumați aici erau creștini."

Lucrările desfășurate în apropierea Bisericii Măzărache, unul dintre cele mai vechi edificii ale Chișinăului, au început în luna iulie. În timpul intervențiilor au fost descoperite peste zece morminte aparținând unui cimitir medieval, datat, cel mai probabil, în secolele XV-XVI.

SERGIU MUSTEAȚĂ, doctor habilitat în istorie, profesor universitar: "Numărul lor demonstrează că era o comunitate numerică, atât în zona Maternității, cât și în zona Bisericii Măzărache. Asta înseamnă că densitatea de locuire în aceasta zonă a nucleului istoric era destul de înaltă în secolele epocii medievale. Cealaltă parte, structura cimitirului, la fel este importantă - unde se înhumau maturii, copiii, adolescenții, iar faptul că se punea o monedă aproape în fiecare mormânt demonstrează respectarea tradiției obolus, de a plăti vama când treci în lumea cealaltă. Toți sunt creștini, ceea ce denotă că religia creștină era dominantă în această zonă."

Un detaliu ce atrage atenția este adâncimea redusă a mormintelor, de aproximativ 50-70 de centimetri, explicabilă prin mentalitatea epocii, în care trupul trebuia să se întoarcă repede în pământ, iar accentul era pus mai degrabă pe suflet decât pe o rânduială teologică strictă.

SERGIU MUSTEAȚĂ, doctor habilitat în istorie, profesor universitar: "În perioada antică, medievală, pentru că vorbim despre cimitire medievale și medievale târzii, 40, 50, 60 sau 70 de centimetri. Un regulament care a obligat înmormântările mai adânci vine în epoca țaristă, în anii 30' ai sec. XIX, odată cu anexarea Basarabiei și integrarea ei în Imperiul Țarist. Acest regulament s-a aliniat celui occidental, ca înhumările să fie la o adâncime mai mare ca să fie mai securizat, mai igienizat și protejat."

În timpul lucrărilor arheologice, în majoritatea mormintelor au fost descoperite schelete ale unor copii sau adolescenți, ne-a spus directorul Institutului Patrimoniului Cultural, Ion Ursu.

ION URSU, directorul Institutului Patrimoniului Cultural: "Avem un mormânt mai deosebit, deoarece are un sicriu foarte bine păstrat, ceea ce se întâlnește mai rar în necropola respectivă. Se vede că este lucrat din scânduri de lemn masiv, probabil stejar dacă ne uităm la gradul de conservare. Este cel mai probabil un adolescent, pentru că la prima vedere vedem că sudurile oaselor nu sunt încheiate, dar și dinții din minte, așa cum le spunem, nu au crescut încă."

ION TENTIUC, doctor în istorie, cercetător științific: "Vedem că stau cu capul spre vest și ochii spre răsărit, adică în direcția de unde va veni Mesia. Este evident că sunt creștini. Toți sunt cu mâinile pe piept și capul spre vest. Acestea sunt cele mai importante elemente. Un altul este datarea cimitirului care o vom afla de pe monedă. Fiecare al doilea mormânt are câte o monedă care era purtată inițial la gât ca cruciuliță, iar mai apoi o puneau în gură sau în mână pentru a plăti așa zisa vamă."

Pe parcursul anului curent, cercetările se vor desfășura în mai multe zone de interes istoric ale orașului, și anume: Piața Veche, Biserica Măzărache, Biserica Buna Vestire, Tumulul nr. 5 din sectorul Botanica și așezarea Chișinău–Corlăteni. Lucrările sunt finanțate de primăria municipiului Chișinău.