Plătiți de stat pentru mai nimic - Jurnalul Săptămânii, 27 Noiembrie
Jurnalul Săptămînii 27 noiembrie 2021, 19:54 | 6747

Milioanele de lei se cheltuie, iar proiectul rămâne doar pe hârtie. Șapte ani au trecut de când urmau să înceapă lucrările de construcție a unui penitenciar nou în Chișinău. În această perioadă nu a fost montat niciun pilon, iar pe terenul repartizat crește iarbă. Asta în condițiile în care noul penitenciar urma să-și primească „găzdașii” încă în 2018. De șapte ani, Guvernul finanțează o structură care nu a construit penitenciarul. Noi am documentat acest caz și vă arătăm cum sunt irosiți banii noștri.

În 2014, Guvernul a creat Unitate de Implementare a Proiectului pentru construcția penitenciarului din Chișinău. Sarcina acestei entități era una simplă , să gestioneze construcția pușcăriei. Adică, să organizeze niște licitații. Atât! Timp de șapte ani, șapte angajați ai acestei structuri au primit salarii mari chiar dacă nu au reușit să inițieze lucrările de construcție a penitenciarului.

În total, doar la capitolul „cheltuieli de personal”, oamenii responsabili de proiect au cheltuit până în anul trecut 13 milioane 631 mii lei. Unii dintre ei au ridicat lunar salarii de 20 de mii de lei. Noi, cetățenii, plătim. Pe lângă faptul că le plătim lor salarii , mai achităm și despăgubiri de milioane de euro după ce deținuții se plâng la CEDO invocând condițiile mizerabile de detenție. De fapt, totul a început în 2011, atunci când Guvernul a inițiat negocieri cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în vederea finanțării construcției unui penitenciar cu statut de izolator de urmărire penală, care să înlocuiască Penitenciarul nr.13. Inițiativa a venit din partea Ministerul Justiției, care s-a gândit că doar așa poate evita condamnările din partea CEDO urmare a condițiilor dezastruoase de detenție inclusiv din Penitenciarul nr.13.

Pentru a înțelege amploarea problemei, vom menționa doar că, timp de un an, din ianuarie 2019, cât a funcționat mecanismul compensatoriu pentru soluționarea reclamațiilor privind condițiile inumane de detenție, autoritățile au fost nevoite să elibereze înainte de termen 142 de pușcăriași,iar despăgubirile achitate de stat depășesc un milion 600 mii lei. De exemplu, aceștia s-au plans că au fost nevoiți să utilizeze toalete insalubre, iar în celulă erau gandaci și șobolani.

Pentru a soluționa problema legată de condițiile de detenție, Parlamentul a ratificat, în decembrie 2013, Acordul-cadru, prin care Moldova a împrumutat 39 de milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru a construi o închisoare nouă în care să încapă 1536 de deținuți. Proiectul urma să fie implementat până în anul 2018. Din 2013 până acum s-a reușit crearea Unității de Implementare a Proiectului, depistarea terenului și schița de proiect. Din anul 2014 pană în 2020, această entitate a fost condusă de Igor Eșanu, angajat în calitate de manager al proiectului cu un salariu lunar de peste 21 de mii de lei. Contabila Iana David primea un salariu de peste 16 mii lei la fel ca inginerul civil Liviu Duca. Funcția de specialist în securitatea penitenciară a fost ocupată de Ion Lupu, care ridica lunar un salariu de 14 mii de lei. L-am contactat pentru a afla ce anume a făcut el în cadru proiectului.

La Unitate au mai fost angajați: în funcția de mecanic-electrician, Dumitru Porcescu, cu un salariu de peste 13 mii lei, un specialist în resurse umane - pe Viorica Lazari, la fel cu un salariu de peste 13 mii lei. Traducătoarea primea un salariu de 10 mii lei lunar. Salariul celorlalți doi angajați era stabilit și achitat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Am cerut Unității de Implementare a Proiectului de construcție a penitenciarului din Chișinău să ne explice câți bani au fost cheltuiți până acum și pentru ce anume.

Astfel, din suma totală a proiectului de aproape 57 milioane de euro, 912 mii de euro au fost cheltuite pentru schița de proiect, proiectul tehnic și expertiza proiectului, iar alte vreo 700 de mii de euro au fost „cheltuieli de personal”, adică bani asumați prin salarii.

Cel mai bine s-a simțit în noua funcție managerul proiectului, Igor Eșanu. Imediat ce a fost angajat, acesta a primit statut de funcționar public. Numai că a uitat să depună declarația de avere și interese pentru fiecare an aflat în cadrul Unității.

De pe site-ul ANI aflăm că Igor Eșanu a semnat declarație pentru perioada 2017-2018, însă lipsește declarația de avere pentru 2019. În 2017, el a indicat două terenuri agricole, un apartament obținut în 2006, cu suprafața de 110.8 metri pătrați, evaluat la 727. 400 lei. La capitolul bunuri mobile, Igor Eșanu a indicat un BMW procurat cu 28 de mii 100 de dolari și un Porsche, procurat cu 28 de mii de dolari. Precizăm că, în 2016, Eșanu deja activa în cadrul Unității, dar nu a depus declarația de avere și interese pentru acel an. Declarația de avere pentru 2019 lipsește, iar pentru anul 2020, Igor Eșanu a indicat un salariu de 257. 918.12 de lei. În această declarație a lui Eșanu nu se mai regăsesc terenurile, apartamentul și mașinile. Creditorii s-au schimbat, la fel și sumele. Eșanu susține că mașinile indicate în declarația de avere și interese nu i-ar fi aparținut și că doar avea mandat să le conducă.

Principala sarcină a Unității era să identifice o companie pentru construcția penitenciarului. Statul îi plătea pe cei șapte angajați să organizeze niște licitații.

Fostul manager de proiect, Igor Eșanu, are o altă explicație.

La finele anului 2020, Igor Eșanu a demisionat din motive personale. În lipsa unui manager, activitatea Unității de Implementare a Proiectului s-a blocat. La începutul anului 2021, din cadrul Unității au plecat și alți angajați. Pentru a debloca activitatea Unității, Comitetul de supraveghere i-a atribuit inginerului civil, Liviu Duca, obligații de manager. Până va demara proiectul și va apărea o nouă pușcărie, în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău deținuții stau în condiții inumane. Celulele sunt supraaglomerate, podele sunt din beton, gaura toaletei este separată de restul celulei de o perdea, paturile supraetajate sunt numai haine, genți și lucruri personale, pentru că dulapuri nu există.

În 2017, Curtea Supremă de Justiție l-a achitat pe Igor Savin, eliberându-l din detenție. Astăzi el continuă să-și facă dreptate, să obțină despăgubiri pentru umilința, la care a fost supus.

Condițiile din Penitenciarul nr. 13 sunt inadecvate, afirmă și juriștii.

În 2014, Avocatul Poporului a cerut administrației închisorii nr.13 să închidă de urgență unele celule de la demisol din cauza condițiilor deplorabile. Cererea a rămas fără reacție, iar motivul invocat a fost ”deficitul de locuri”.

Echipa noastră de filmare a reușit să ajungă în interiorul Penitenciarului nr.13. Pereții înalți pe care îi vedem de la libertate ascund o realitate cutremurătoare.

Șefii Administrației Naționale a Penitenciarelor spun că au încercat să redreseze situația.

Între timp, Curtea Europeană a Drepturilor Omului emite pe bandă rulantă hotărîri în care constată violarea drepturilor omului prin deținerea în condiții degradante, Guvernul fiind obligat să achite despăgubiri reclamanților.

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei ne-a acordat împrumutul de 49 de milioane de euro pentru 20 de ani. Pușcăria trebuia să fie dată în exploatare în 2018. Într-un raport al asociației Promo-LEX, elaborat în baza răspunsurilor Ministerului Justiției, se arată că un la tergiversarea procesului de proiectare a penitenciarului a condus necesitatea apărută de a revizui termenii de referință. Asta pentru că studiul de fezabilitate, în baza căruia a fost semnat Acordul de împrumut, prevedea construcția unui penitenciar de tip semi-închis, pe când noul penitenciar urmează să înlocuiască Penitenciarul nr.13, adică să aibă statut de izolator de urmărire penală.

Așa că, pană acum, s-a desenat doar schița proiectului noului penitenciar, iar acest desen a costat 900 mii de euro.

Pe 28 octombrie curent, a avut loc deschiderea ofertelor în cadrul licitației repetate privind desemnarea companiei care va construi viitoarea pușcărie. Specialiștii din cadrul Unității de Implementare ne-au prezentat schița de proiect a penitenciarului.

Prin urmare, în paralel cu construcția noului penitenciar, vom continua să achităm despăgubiri în baza hotărârilor CEDO de condamnare a Moldovei pentru dezastrul din Penitenciarul nr. 13.

De condiții rele se plâng nu doar deținuții, dar și angajații Penitenciarului nr.13.

Până acum, Moldova a pierdut zeci de cauze la CEDO din cauza condițiilor din Penitenciarul nr. 13. Valoarea despăgubirilor dictate de CEDO depășește un milion de euro.

Autorităţile nu au decis, deocamdată, ce se va întâmpla cu Penitenciarul nr.13 după și dacă va fi construită noua pușcărie. Angajaţii din sistemul penitenciar le sugerează însă decidenților să transforme acest groaznic loc de detenție în muzeu.

Opinia ta contează. Comentează!
Din aceeaşi categorie
LIVE