Dmitri Constantinov a apărut într-un mesaj video pe rețelele de socializare în care spune că nu vrea să facă pușcărie
Social 17 februarie 2026, 15:37 | 87

La aproape două luni după ce a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru delapidare și abuz în serviciu, fostul președinte al Adunării Populare de la Comrat, Dmitri Constantinov, a ieșit la rampă. Acesta a apărut într-un mesaj video pe rețelele sociale în care spune că nu vrea să facă pușcărie, respinge acuzațiile procurorilor și se declară „victimă a sistemului”. Între timp, Constantinov este de negăsit, dar anunță că a contestat cu apel, pe 9 februarie, decizia primei instanțe.

DMITRI CONSTANTINOV, fost șef al Adunării Populare a Găgăuziei: "Nu ascund, nu vreau să merg în închisoare din cauza unei decizii nedrepte. Ținând cont de starea mea de sănătate, trebuie să fiu în contact cu medicul curant. Dar astăzi nu este vorba doar despre mine. Dacă citiți atent actele, este clar că dosarul nu este despre delapidarea bugetului."

Constantinov susține că în hotărârea instanței este menționată de mai multe ori aducerea la incapacitate de plată a societății comerciale la care era director, însă condamnarea a fost pronunțată în baza articolului privind delapidarea, iar învinuirea ar fi fost recalificată cu doar câteva zile înainte de finalul procesului.

DMITRI CONSTANTINOV, fost șef al Adunării Populare a Găgăuziei: "Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare. Acum sunt aplicați 12 ani fostului președinte al Adunării Populare a Găgăuziei. Două condamnări dure. Vedem cum două figuri-cheie din Găgăuzia au fost înfrânte într-un interval scurt de timp."

Constantinov a mai spus că este gata să prezinte documentele și materialele dosarului juriștilor independenți și jurnaliștilor străini.

DMITRI CONSTANTINOV, fost șef al Adunării Populare a Găgăuziei: "Când un litigiu economic se încheie cu 12 ani de închisoare pentru un om de 73 de ani, apare o mare întrebare dacă acest lucru corespunde standardelor europene."

Constantinov nu a precizat unde se află și dacă are de gând să se prezinte în fața oamenilor legii. Pe 29 decembrie trecut, ministrul Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, a declarat că fostul președinte al Adunării Populare de la Comrat „s-a deplasat în direcția regiunii transnistrene”. A doua zi, informația a fost confirmată de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, care a precizat că cel vizat ar fi schimbat trei mijloace de transport pentru a ajunge în stânga Nistrului. Potrivit autorităților, Constantinov ar fi intrat în regiune pe 25 decembrie, cu o zi înainte de pronunțarea sentinței. Cazul nu este singular. În 2025, foștii deputați afiliați fugarului condamnat Ilan Șor, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, au părăsit teritoriul controlat de autoritățile constituționale înainte de a fi condamnați la închisoare pentru fapte de corupție și finanțare ilegală a partidelor. Ambii s-ar ascunde în regiunea transnistreană. În acest context, președinta Maia Sandu a cerut modificări legislative pentru a preveni eschivarea persoanelor condamnate de la executarea pedepselor. Potrivit șefei statului, interdicția de a părăsi Republica Moldova nu este suficientă, în condițiile existenței unei regiuni aflate în afara controlului autorităților constituționale. La finele lunii ianuarie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că Legislativul ar putea examina și vota, în sesiunea de primăvară, modificări la lege menite să împiedice fuga persoanelor condamnate în regiunea transnistreană.

Opinia ta contează. Comentează!