Pe Vera Brâncoveanu am găsit-o în timp ce prășea în grădină.

VERA BRÂNCOVEANU, locuitoarea satului Socoleni: "- Dar ce-i de făcut? Trebuie să muncim, dacă nu muncim, uite ce avem. Suntem bătrâni, nu avem ajutoare și câte oleacă singuri. - Ce lucrări faceți astăzi în grădină? - Dar iată, prășim buruienile, ce să facem? Dacă nu plouă, măcar să le prășim, ca să fie curat, să fie frumos. Așa e la țară, la țară este de lucru cât duce carul."

În bucătărie, femeia a pus la aragaz sos de ceapă cu roșii, pe care îl pregătește pentru conserve.

VERA BRÂNCOVEANU, locuitoarea satului Socoleni: "Ce gătim? Roșii cu ceapă pentru ardei. La urmă punem ardeii și îi amestecăm încetișor, se coace, până lasă uleiul deasupra. S-a lăsat uleiul, l-am pus în bănci, le-am pus capacul și în beci. O zi de vară, hrănești o lună de iarnă, Asta chiar părinții noștri, Dumnezeu să îi ierte, așa spuneau „Nu vă uitați, e sărbătoare, nu-i sărbătoare...Dacă trebuie de lucrat, atunci trebuie de lucrat. Că asta nu e păcat”. Și noi așa și facem."

Pe acești localnici i-am găsit în timp ce ajutau o femeie din sat să pregătească lemne de foc.

Pe Vera Smocinschi am surprins-o în timp ce punea roșii la marinat.

VERA SMOCINSCHI, locuitoarea satului Socoleni: '- Am hotărât să marinez niște roșii, să le marinez, să le pun la păstrare și când o să trebuiască o să avem. - De anume astăzi ați ales să le faceți? - Pentru că am cumpărat roșii și mii frică să nu se strice și le fac azi. Ziua e bună și mie îmi place pe afară să fac treabă, tot afară. Stimăm sărbătoarea, o respectăm. Ne-am uitat și la televizor, ne bucurăm de sărbătoare, dar să stăm nu putem."

Sătenii ne-au spus că respectă sărbătorile, dar nu pot să stea deoparte — muncesc mereu, pentru că efortul le dă sens și îi definește.