Ultimele două țări, Finlanda și Suedia, cu o istorie veche de neutralitate și cu două dintre cele mai performante armate de pe continentul european. Dar care au decis să se alăture alianței după invazia barbară a Rusiei în Uncraina. Țări cu bugete militare de 10, respectiv 8 miliarde de dolari anual, de peste 100 de ori mai mari decât cel al Moldovei.

Dar care, chiar și în ciuda unor astfel de investiții impresionante în apărare, au decis că se pot simți mult mai în siguranță doar în NATO. Alianță din care fac parte 31 de țări. Și în care niciodată nu a avut loc un război pe teritoriul lor din momentul aderării. Iar din acest punct de vedere, până acum NATO și-a respectat perfect raționamentele care au stat la baza creării sale. Pentru că Alianța Nord-Atlantică a apărut la 4 aprilie 1949, creată de SUA, Canada și 9 state europene tocmai cu scopul de a împiedica apariția unui nou război pe continent.

Ulterior, NATO a devenit și un furnizor de securitate, civilizație și prosperitate. În special după anii ’90, când la alianță au aderat toate țările est-europene ce și-au dorit să devină și membre ale Uniunii Europene. În țări precum România, NATO a venit cu fortificarea instituțiilor de stat, în special cele ce se ocupă de securitate și justiție, punând astfel practic bazele aderării la Uniunea Europeană.

Dacă astăzi astăzi aceste țări sunt libere, independente, prospere și membre UE, se datorează în primul rând scutului NATO. Creșterea economică și dezvoltarea impresionantă pe care au înregistrat-o în ultimii 20 de ani statele din fostul bloc socialist, se datorează faptului că toate, fără nicio excepție, au devenit membre NATO în această perioadă. Iar Alianța le-a oferit securitate, instituții fortificate, funcționale și cu mai puțină corupție. Dar, și mai important, garanții pentru marile companii că, odată venirea în aceste țări, investițiile lor vor fi sigure și protejate.

La summitul NATO de marți va participa și Republica Moldova. Nu cu șeful de stat sau de Guvern, așa cum se întâmplă cu țările membre sau cele candidate, ci cu ministrul de Externe. Chiar și așa, e importantă și o astfel de prezență.

Mai ales, în condițiile în care Moldova rămâne cea mai vulnerabilă țară de pe continent în acest context regional dificil. Cu o armată subdezvoltată și ignorată timp de decenii.

În aceste condiții, a sosit timpul să înțelegem cu adevărat cea ce vrem. Și să începem și s-o spunem cu voce tare. Neutralitatea, care e doar un cuvânt trecut în Constituție, nu a fost nimic altceva decât una dintre pârghiile de bază cu care Rusia și-a menținut controlul asupra Moldovei în toată perioada de după independență. Și care ne-a adus la statutul de cea mai săracă și cea mai coruptă de pe continent.

Să spunem oamenilor că o eventuală aderare la NATO ar fi cel mai rapid și cel mai ușor pas spre ancorarea definitivă la securitate și libertate pentru Republica Moldova. Să explicăm asta cetățenilor prin exemple. Prin cel al României, al Poloniei, al statelor baltice, țări a căror soartă s-a schimbat după ce au intrat sub umbrela Alianței. Să distrugem miturile create de propaganda rusă timp de 30 de ani. Să ne alăturăm și noi eforturilor Ucrainei de a adera. Așa cum am făcut-o și în procesul de aderare la UE.

Și, în paralel, să ne fortificăm maximum posibil relațiile cu Alianța. Să ne modernizăm armata, să ne fortificăm securitatea, să ne reformăm instituțiile. Să avem mai mult curaj și mai multă viziune.