După două săptămâni de cercetare a caldarâmului de pe 31 august, experții au stabilit că acesta datează din 1870. Cel mai bine este ca pavajul să fie păstrat, consideră ei.

VLAD VORNIC, director, Agenția națională arheologică: "Sunt prezente anumite denivelări. În anumite zone lipsește pentru că s-au săpat șanțuri pentru diferite conducte, însă, totuși, e relativ bine păstrat. Noi recomandăm să fie conservat, restaurat și pus în valoare, iar în porțiunile unde e lipsă, poate pune caldarâm din nucleul istoric al Chișinăului, unde s-a descoperit și nu trebuie aruncat."

În raportul Agenției naționale arheologice se mai arată că, cel mai probabil, este posibilă asigurarea circulației autovehiculelor și a pietonilor pe caldarâm, dar e nevoie de investiții pentru a restaura pavajul și a-l putea utiliza.

VLAD VORNIC, director, Agenția națională arheologică: "Acest drum nu prezintă o fundație serioasă, așa cum aveau drumurile romane vechi din Dacia sau din întreg Imperiul Roman, care aveau o fundație de până la 80 cm în pietriș. Aici am constatat: un strat de nisip sub caldarâm."

Arheologii au început lucrările de cercetare a caldarâmului pe 21 martie, după ce pavajul a fost descoperit în timpul lucrărilor de reparație a străzii din centrul Chișinău. Atunci, au apărut tot mai multe discuții privind transformarea porțiunii în pietonală. Primarul Ion Ceban a anunțat că va analiza posibilitatea ca strada să devină pietonală în perimetrul străzilor Pușkin și Bănulescu-Bodoni. Această idee a fost discutată și la Ministerul Culturii.