Procuratura, raport despre jaful bancar
Politic 13 iunie 2018, 19:40 | 2181

„Strategia de recuperare a mijloacelor financiare din cele trei bănci fraudate”. Este denumirea unui raport prezentat astăzi în cadrul unei conferințe de presă de către șeful Procuraturii Generale, cel al CNA, dar și șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție. Cei trei acuzatori au conspectat documentul, care tot atunci a fost publicat pe site-ul Procuraturii, și au vorbit despre reușitele care ar fi fost obținute până acum de instituțiile pe care le reprezintă. Jurnaliștilor li s-a sugerat însă să expedieze scrisori oficiale dacă au alte întrebări în afară de cele legate de strategie.

Primul care a ieșit în fața jurnaliștilor a fost Eduard Harunjen. Șeful Procuraturii Generale și-a asumat rolul de purtător de cuvânt al instituției și a făcut o introducere în subiectul care urmează să fie discutat. În timp ce vorbea despre furtul bancar, Harunjen a anunțat că a fost făcut public un document care arată etapele care au fost sau urmează să fie parcurse în cazul fraudării Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank.

După ce a făcut introducerea, Harunjen i-a oferit cuvânt șefului adjunct al Procuraturii Anticorupție, Adriana Bețișor, și s-a făcut nevăzut. Bețișor a povestit că beneficiari ai fraudei bancare sunt două grupuri. Într-un caz ar fi vorba despre grupul Gacikevici, care ar fi furat 3,2 miliarde de lei, iar în altul - de grupul Filat, Platon și Șor, care ar fi beneficiat de 6,5 miliarde de lei. Acuzatoarea afirmă că 90 la sută din „jaful secolului” a fost descoperit, chiar dacă, potrivit documentului publicat, nu se știe exact câți bani au fost furați.

Bețișor a mai spus că nu vrea să culeagă lauri pentru cele întreprinse. Cu toate acestea, s-a lăudat că a depus eforturi.

Cu un conspect a ieșit și șeful Centrului Național Anticorupție. Bogdan Zumbreau nu a dat nicio cifră, însă a povestit ce va face Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale pentru a identifica, urmări și recupera bunurile furate.

Munca sistematică a Procuraturii s-a rezumat însă doar la prezentarea raportului. Cei doi demnitari au refuzat să răspundă la întrebările ce țin de mai mulți învinuiți în frauda bancară.

Ulterior, Filip a declarat că a comis o greșeală de exprimare. Precizăm că, dintre cei pomeniți în raportul Procuraturii, o sentință definitivă a primit doar Vladimir Filat și Veaceslav Platon. Ilan Șor și Chiril Lucinschi au fost condamnați de prima instanță, însă ambii se află în libertate până la emiterea unei sentințe definitive. Grigore Gacikevici este în arest preventiv.

Precizăm că, anterior, fostul angajat al CNA Mihail Gofman a declarat că principalul beneficiar al jafului bancar este șeful PD, oligarhul Vladimir Plahotniuc, învinuiri pe care acesta din urmă nu le-a comentat. Acum un an, Gofman a depus, inclusiv la Preşedinţie, o serie de documente despre cum a fost pregătit „jaful secolului”, însă nu a primit niciun răspuns. Purtătorul de cuvânt al PD a refuzat să comenteze acuzațiile. Amintim că, în 2016, a fost aprobat un proiect de lege prin care cetățenii Republicii Moldova au fost obligați să restituie cele 13,5 miliarde de lei fraudate, plus o dobândă de 5 la sută, după ce Guvernul a emis garanții pentru cele trei bănci cu probleme. 

Opinia ta contează. Comentează!