Post Scriptum cu Alex Cozer: Chișinăul e în beznă

De câteva zile, în orele serii și diminețile devreme, Chișinăul e în beznă, pentru că luminatul stradal este oprit. În case e răcoare și stăm bine îmbrăcați, asta deoarece autoritățile ne îndeamnă zilnic să economisim curent și gaze, pentru că există o penurie.

Iar asta chiar dacă noi, simplii cetățeni, plătim deja mai scump pentru curent chiar decât în unele state UE, cum e România. Iar la gaze lucrurile stau și mai prost, astăzi având în facturi un tarif mai mare decât media Uniunii Europene și de aproape 3 ori peste ce plătesc frații noștri de peste Prut.

În același timp, tot în Republica Moldova, doar că peste Nistru, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. De la 20 octombrie căldura a fost pornită la Tiraspol, iar în aceste zile se doarme cu geamurile deschise, pentru că temperaturile în case depășesc 24 de grade.

Paginile de telegram ale transnistrenilor fac mișto pe seama beznei din centrul Chișinăului de la ora 19, comparându-ne cu Tiraspolul la aceeași oră, iluminat aidoma Las Vegasului.

Cum este posibil așa ceva? Deocamdată inclusiv prin bunăvoința Chișinăului. Știți bine că rușii livrează mai puține gaze decât necesarul pentru cele două maluri ale Nistrului în octombrie, încălcând contractul semnat cu Moldovagaz.

Transnistrenii au decis și ei să încalce contractul semnat cu noi pentru livrarea de energie electrică, astfel reducând de la 70% volumele, până la 30%. Ucraina nu mai poate nici ea să ne exporte, fiindu-I distrusă infrastructura energetică, așa că am ajuns într-o situație foarte dificilă, dezastrul absolut fiind evitat doar de România, care ne livrează cam 40% din necesar, la un preț de 3 ori sub cel de piață și alocând zeci de milioane de euro din buget.

Așadar, toți au probleme, toți economisesc, scot mai mulți bani din buzunare sau buget, iar Transistria e o oază de lumină și căldură. Pentru că ei au, cel puțin în octombrie, suficient gaz și energie cât să se încălzească bine, să țină toată industria în funcție, inclusiv uzinele metalurgice de ciment de la Râbnița, dar și minele de criptomonede, care consumă curent mai mult decât tot orașul Ungheni și satele din împrejurimi.

Și toate astea neachitând gazul! Gaz care ajunge însă în Transnistria prin prisma unui contract semnat de către Moldovagaz cu Gazprom. În volume de maximum 5,7 mln m3 de gaze zilnic pentru Moldova, ceea ce ar însemna 170 de milioane lunar. Cel mai mare consumator de gaze naturale din Moldova este tocmai centrala de la Cuciurgan, care pe timp de iarnă are nevoie de aproximativ 100 mln m3 de gaze naturale pe lună pentru a asigura 100% cu consum de energie toată Moldova.

Așadar, în condițiile în care în Moldova se livrează în continuare de aproape 2 ori mai multe gaze decât are nevoie MGRES pentru a produce curent, ăștia refuză să o facă și ne livrează cantități infime de energie electrică.

În timp ce noi nu intervenim deocamdată nici într-un fel, ajungând să plătim în orele de vârf prețuri exorbitante pentru cantitățile de curent neacoperite de contracte. De urgență, Guvernul de la Chișinău și Moldovagaz - companie care, repet, importă gazele rusești în Transnistria, trebuie să dispună ca la Cuciurgan să ajungă suficiente gaze pentru a se produce curent la un preț rezonabil, de 50-60 de dolari mwh, iar restul cantităților să fie împărțite între cele două maluri. Gazul care nu ajunge poate fi cumpărat de pe piața liberă, în condițiile în care Energocom deja a procurat din Europa gaze la un preț mai mic decât contractul cu Gazprom pentru luna octombrie.

Ar fi o ieșire absolut rezonabilă și corectă din acest impas. Iar toate pârghiile sunt în mâinile autorităților de la Chișinău și a companiei Moldovagaz, care dacă transnistrenii nu acceptă această înțelegere, poate să dispună ca toată cantitatea necesară de gaze pentru malul drept să se oprească aici, mai ales că noi suntem cei care plătim, în timp ce Transnistria a acumulat deja datorii de 9 miliarde de dolari.

Mai sunt și alte pârghii prin care autoritățile separatiste pot fi aduse cu picioarele pe pâmânt, precum aplicarea taxelor de import, care ar aduce 5 miliarde de lei în plus la bugetul țării. Pentru toate astea trebuie însă ca la Chișinău să existe viziune și mai mult curaj. Altfel, rușii și marionetele lor de la Tiraspol își vor bate joc în continuare de noi.

Post Scriptum cu Alex Cozer: Tiraspolul cerșește de la cetățeni

12 mai 2026, 21:18

Un „prim-ministru” începe ședința „Guvernului” anunțând că roagă cetățenii și...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Putin și imperiul ruinat

7 mai 2026, 21:03

Vine 9 mai! 9 mai 2026. Cum credeți, cam cum își imagina Putin, liderul barbarilor,...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Pactul care a adâncit criza în România a

5 mai 2026, 20:43

Două partide care până mai ieri se înjurau ca la ușa cortului și a căror lideri...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Moldova Urcă în topul presei

30 aprilie 2026, 20:16

Presa din Republica Moldova este cea mai liberă din regiune și se situează pe...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Moldova, ținta manipulatorilor

28 aprilie 2026, 20:15

În cei peste 4 ani de invazie barbară a Rusiei în Ucraina, Republica Moldova...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Sfârșitul epocii „Plahotniuc”

23 aprilie 2026, 21:23

Sloganul „Plahotniuc, nu uita, pușcăria-i casa ta” a răsunat, pentru prima dată,...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Orhei, în febra alegerilor

21 aprilie 2026, 20:29

Peste o lună, la Orhei, vor avea loc alegeri. Va fi ales un nou primar în cadrul...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Acum 23 de ani se scria istorie

16 aprilie 2026, 22:08

Acum 23 de ani, la Atena, în ziua de 16 aprilie 2003, se scria istorie

Post Scriptum cu Alex Cozer: Ungaria: testul democrației

14 aprilie 2026, 21:14

Duminică, în una dintre cele mai mici țări ale Europei s-a dat una dintre cele...

Opinia ta contează. Comentează!