Elaborarea unui nou document este necesară pentru a simplifica și fluidiza procedurile existente care, în practică, sunt excesiv de îndelungate și deseori nu-și ating scopul prevăzut, explică ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru. Scopul proiectului este de a le oferi deținuților grav bolnavi posibilitatea de a urma un tratament complex acasă sau într-o instituție medicală civilă, când acest lucru împiedică executarea pedepsei sau arestului preventiv de către acesta sau de a petrece ultimele zile din viață decent alături de familie.

VERONICA MIHAILOV-MORARU, ministrul Justiției: "Acest regulament vine să rezolve pe viitor astfel de situații în care persoanele grav bolnave erau deținute în condiții de detenție și respectiv asistența medicală în condițiile penitenciare nu tot timpul este adecvată anume pentru bolile grave.Aici suntem în discuții și cu Ministerul Sănătății pentru a indica exact lista bolilor grav bolnave și criteriile de evaluare atunci când instanțele de judecată vor avea un demers că în privința persoanei date să-i fie schimbată măsura preventivă astfel ca el să fie plasat în arest la domiciliu sau în instituția medicală corespunzătoare."

În anul 2021, din 14 persoane condamnate examinate, nouă au decedat până la emiterea unei decizii de către judecătorul de instrucție. În 2022, din zece persoane condamnate examinate, trei au decedat până la decizia instanței, șase persoane au fost eliberate, iar o una a fost eliberată în legătură cu executarea în totalitate a pedepsei.

VERONICA MIHAILOV-MORARU, ministrul Justiției: "Ministerul Justiției are în lucru un astfel de proiect fiindcă noi trebuie să venim cu soluții pentru a rezolva astfel de situații, fiindcă orice persoană indiferent de cazul pe care îl are trebuie să fie tratată cu demnitate și trebuie să i se ofere toată asistența medicala corespunzătoare și condițiile respective."

În prezent, în proces sunt implicate Comisia medicală psihiatrică, Comisia Medicală Specială și Consiliul medical consultativ. Durata medie de parcurgere a întregului proces este de aproximativ șase luni. Noul regulament vine să simplifice procedurile de constatare și gestionare a cazurilor noi depistate de boli grave sau care s-au agravat. În acest sens, a fost exclusă dublarea comisiilor cu drept de decizie asupra prezentării pentru liberare, acest drept fiind atribuit exclusiv Consiliului la nivel de spital penitenciar.

IRINA BARBĂROȘ, șef al Direcției medicale, ANP: "Modificarea acestui proiect a pornit de la principiul umanității. Recent a fost modificat codul de procedură penală care de fapt ne obligă ca persoanele care indiferent că sunt la etapa de urmărire penală sau sunt condamnați dacă s-a depistat o patologie gravă atunci, imediat să fie anunțată instanța și prezentași pentru a li se schimba măsura de reprimare sau pentru a fi eliberați pe motiv de boală. Termenul poate fi diferit pentru există o procedură care trebuie să fie respectată de la identificarea pacientului până la prezentarea lui în instanța de judecată care va dispune o expertiză care de asemenea durează și uneori termenul este de la câteva luni până la aproape un an."

Proiectul regulamentului, publicat pentru consultări publice, conține și lista bolilor, care împiedică aflarea persoanelor în detenție.

IRINA BARBĂROȘ, șef al Direcției medicale, ANP: "În prezent avem doi deținuți care au fost prezentați pentru a fi eliberați pe motiv de boală și sunt în așteptarea deciziei instanței de judecată pentru a fi eliberați pe motiv de boală. Acest regulament are o listă întreagă de patologii care se propune a fi aprobată prin hotărâre de Guvern. Sunt patologii psihice o listă separată și patologii somatice. Cum ar fi tumorile, diabetul zaharat, patologii ale sistemului cardio-vascular, tuberculoza."

În prezent, în fiecare instituție penitenciară este organizată câte o secție medicală de ambulatoriu unde activează câte un medic, asistenți medicali, stomatologi, psihiatri, radiologi și ginecologi. În cazul în care volumul asistenței medicale este prea mare, deținuții sunt transferați la spitalul din cadrul Penitenciarului Pruncul, unde sunt cinci secții de profil - chirurgie, boli infecțioase, psiho-neurologie și tuberculoză. Dacă și în acest caz volumul de lucru este prea mare sau pacientul are nevoie de consultația unui specialist de profil, deținutul este internat într-o instituție medicală publică, unde îi este acordată asistența medicală calificată, acestuia fiindu-i asigurată escorta. La fel, Administrația Națională a Penitenciarelor încheie în fiecare an contracte cu instituțiile medicale private. Anual, pentru asigurarea accesului la medicină a deținuților, Guvernul alocă circa 20 de milioane de lei.