Printre cei care le împing în prezent sunt și voci care s-au bucurat sau se mai bucură de o oarecare încredere, inclusiv printre oamenii mai bine informați și cu viziuni proeuropene. Este o altă modalitate de a slăbi încrederea în proiectul european. Una pompată masiv în ultimele săptămâni și promovată cu bani grei pe rețelele de socializare inclusiv de către oligarhii fugari, care abia așteaptă prăbușirea acestui stat, cum ar fi Veaceslav Platon, mai recent cunoscut și ca tatăl copilului.

Așadar, drept argumente în susținerea tezelor lor privind „prăbușirea Uniunii europene”, sponsorizații lui Platon de pe rețelele de socializare folosesc exemple gen: „voi vedeți ce se întâmplă în Polonia?”.

Și eu, da, chiar văd ce se întâmplă în Polonia. O țară în care dreapta eurosceptică a pierdut guvernarea în cadrul ultimelor alegeri tocmai pentru că a provocat un conflict cu UE și Ucraina, crezând că așa va obține mai multe voturi în alegeri. E, s-a întâmplat tocmai contrariul. Iar în urma scrutinului, premier la Varșovia a fost ales, din nou, Donald Tusk, unul dintre cei mai proeuropeni politicieni de pe continent. Care a mai fost prim-ministru al Poloniei și chiar președinte al Consiliului European. Iar în ce privește sentimentele sale pentru Moldova, cu greu poți identifica lideri europeni care să fi susținut mai mult țara noastră în eforturile sale de aderare, precum Tusk.

Un alt argument al noilor propagandiști, e „voi vedeți ce se întâmplă în Olanda? Țara va ieși din UE. Câștigătorii alegerilor au spus că vor face referendum pentru părăsirea uniunii!”.

Doar că, propagandiștii, din necunoaștere sau rea intenție, uită să spună că cei care au ocupat primul loc în alegerile parlamentare olandeze, au obținut un scor de doar 23% din voturi. Și cam pe la 20% e și sentimentul anti-UE al olandezilor, care înțeleg foarte bine că țara lor e una dintre principalele beneficiare ale existenței blocului comunitar și că o ieșire din cadrul acestuia ar însemna un dezastru, în primul rând economic. Și nu cred că în viitorul apropiat mai pot exista țări care să părăsească UE, mai ales după ce s-a întâmplat cu Marea Britanie, o țară care încă se zbate într-o groază de probleme economice după Brexit. Și unde, astăzi, peste 60% din cetățeni ar vota pentru revenirea în UE dacă ar avea loc un referendum în acest sens. Asta după ce au înțeles ce gafă uriașă au comis în 2016.

Iar cel mai absurd fals promovat de aceste personaje, e legat de faptul că noi am avea de pierdut inclusiv financiar de pe urma unei aderări la UE, pentru că, cică, vom contribui la bugetul comunitar. Sigur că vom contribui și noi la acest buget. Doar că, beneficiile vor fi incomensurabil mai mari decât contribuțiile. Dacă ne referem strict la capitolul bani, spre exemplu România a primit de la UE, aproape 50 de miliarde de euro mai mult decâ suma cu care a contribuit, în cei 16 ani de după aderare. Iar balanța este cam aceeași pentru toate țările din blocul estic, care au aderat la UE după 2000.

Beneficiile sunt însă unele mult mai mari decât cele strict de ordin financiar. Vorbim de accesul la o piață de peste jumătate de miliard de oameni. Integrarea în cea mai avansată, liberă și prosperă comunitate de pe glob. Pace, democrație, justiție funcțională și corectă, securitate, servicii sociale și medicină de calitate, într-un cuvânt civilizație.

Valori care au făcut din UE un etalon la nivel mondial și care vor menține blocul comunitar viu și funcțional încă mult înainte. Și de care le este frică de moarte indivizilor care în toată viața lor au parvenit de pe urma sărăciei și slăbiciunii țării. Care au devenit milionari profitând de corupția politicienilor și justiției din Moldova. Și care, acum, când facem primii pași spre normalitate, sunt fugari. Și fac tot posibilul să întoarcă Moldova acolo unde era și unde se simțeau ei perfect, adică în mocirlă. Fiți atenți la ei și la cei pe care îi sponsorizează!