Chiar dacă am accepta că lovitura asupra podului a fost realizată de Ucraina, deși Kievul nu a revendicat această acțiune, comparație între felul de a acționa a ucrainenilor și rușilor pur și simplu nu poate exista. În timp ce primii au lovit strict și exact un obiect de infrastructură feoroviară și rutieră pentru a tăia din aprovizionările rușilor cu armament, peste 100 de rachete rusești au lovit în ultimele 4 zile așezări omenești în care locuiesc zeci de milioane de oameni. Deopotrivă, au fost distruse cartiere locative, centre economice și comerciale, școli și chiar poduri pietonale.

Multe dintre rachete au distrus infrastructura energetică a țării, termocentrale, transformatoare și rețele de înaltă tensiune, lăsând milioane de ucraineni fără curent, căldură și apă în pragul iernii și afectând chiar și Republica Moldova, în condițiile în care Ucraina nu a mai putut livra cele 33% din energia electrică consumată de noi și pe care o procuram din țara vecină. Crimă, terorism și barbarie!

Extrem de grav este și că cel puțin 3 rachete care au lovit Ucraina au survolat spațiul nostru aerian. Rachete vechi, sovietice și inexacte. Care puteu oricând să dea un rateu și să cadă pe teritoriul nostru. La Soroca, la Florești sau la Rezina.

În plus, aceste tiruri reprezintă și un mare pericol pentru zborurile civile care survolează țara, abia reluate complet din luna septembrie de pe aeroportul din Chișinău. Și în condițiile în care rușii deja au creat un astfel de precedent, după ce în 2014 au ucis 298 de oameni aflați la bordul aeronavei Malaysia Airlines care zbura de la Amsterdam spre Kuala Lumpur pe deasupra Ucrainei.

Și mai grav, dar și trist în același timp, e că autoritățile noastre au asistat neputincioase la această acțiune sfidătoare a Kremlinului. Președinta a protestat, ministrul de Externe l-a convocat pe ambasadorul rus, și atât. Pentru că, din păcate, mai mult, în acest moment nici nu putem face. Armata națională, subfinananțată și sabotată timp de 30 de ani, nu dispune de sisteme antiaeriene care să doboare aceste rachete.

Astfel, Putin poate oricând să-și permită să ne pună în pericol securitatea națională și chiar să ne atace, pentru că știe că nu ne putem apăra. În aceste condiții suntem obligați să solicităm ajutor de la partenerii noștri firești, în special România, pe teritoriul căruia este amplasat unul dintre cele mai moderne scuturi antirachetă din Europa și care acoperă și o bună parte din teritoriul Republicii Moldova.

Ieri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, declara de la Bruxelles că oferirea de apărarea antiaeriană pentru Ucraina trebuie să reprezinte o prioritate zero pentru Occident. Pentru că altfel crimele și distrugerea Ucrainei vor continua.

Trebuie să ne alăturăm și noi acestor eforturi și să ne asigurăm apărarea spațiului aerian. Putin și barbarii săi au demonstrat că nu au limite. Și chiar dacă nu ar avea intenția directă de a ne lovi, riscul căderii chiar și accidentale a unei rachete pe teritoriul nostru există.

Sunt convins, pentru că am văzut și deschidere în acest sens, că România și partenerii occidentali ne pot ajuta. Trebuie doar să cerem acest lucru. Nu facem nimic altceva decât să ne apărăm țara, suveranitatea, independența și chiar neutralitatea, cu care continuă unii să fluture, în pofida faptului că Rusia ne-o încalcă frecvent, așa cum s-a întâmplat și în cazul rachetelor.