Post Scriptum cu Alex Cozer: Plahotniuc, martor absent
12 februarie 2026, 21:06
Plahotniuc a refuzat să meargă în fața instanței, acolo unde a fost citat în...
Deja de câteva săptămâni, Republica Moldova trăiește într-o adevărată teroare a craterelor apărute în asfalt. Indiferent că suntem șoferi, simpli pasageri în automobile sau circulăm în transportul public, această catastrofă adevărată de pe drumurile patriei ne afectează pe toți. Pentru că ne distruge mașinile, ne pune în pericol uriaș de accidente sau ne face să pierdăm și mai mult timp în ambuteiaje.
Organizațiile internaționale, cu experiență de decenii în spate, care studiază nivelul corupției în țări, au drept unul dintre principalele criterii de măsurare a acestui flagel calitatea drumurilor. Cu cât drumurile sunt mai proaste într-o țară, cu cât ele degradează mai rapid inclusiv în cazurile unora reparate recent, cu atât mai coruptă este și țara de regulă.
Iar aici putem să luăm, cel mai simplu, exemplul Europei. Țările din centrul sau nordul continentului au și cele mai bune drumuri, de regulă. Chiar dacă se confruntă cu o climă mult mai dificilă decât cele din sud sau est. În statele scandinave, în anumite zone, temperaturi negative se înregistrează peste o treime de zile din an, iar ninsorile cad timp de luni la rândul. Acolo însă asfaltul nu se transformă în cratere după prima ninsoare.
De ce? Pentru că se respectă norme, există controale, pentru că statul se respectă atunci când întreprinde lucrări de infrastructură, iar companiile care implementează lucrurile o fac cu profesionalism. Ce se întâmplă, în schimb, în Republica Moldova. Ascultați!
Sunt niște înregistrări publicate de către Centrul Național Anticorupție în luna august a anului trecut. Astfel, mai mulți angajați ai întreprindelor de stat în domeniul drumurilor, precum cele de la Criuleni, Cimișlia sau Căușeni, luau mită de la agenți economici care prestau lucrări de asfaltare a carosabilului pentru a închide ochii la nerespectarea normelor sau trucarea licitațiilor, contractele fiind acordate doar companiilor care conveneau.
În consecință, ați văzut și voi, în loc de 76 de tone de asfalt s-au aplicat doar 56. Iar rezultatele le vedem aproape imediat în dezastrele de pe drumuri. Ce s-a întâmplat în acest caz extrem de grav de corupție, nu știu, dar nu m-ar mira să avem o situație similară cu cazul lui Vitalie Mihalache, fostul șef al direcției mobilitate urbană din Chișinău, reținut la sfârșitul lui 2024 acuzat fiind că ar fi trucat licitații la lucrări de infrastructură în capitălă, inclusiv reperație de drumuri și care astăzi a fost reangajat de Ion Ceban într-o altă funcție în cadrul Primăriei, de data aceasta la Chișinău-proiect.
Nu în zadar v-am oferit exemple care țin atât de activitatea directă a guvernării cât și a Primăriei Chișinău. Pentru că, în această perioadă, asistăm la un adevărat război al arătatului cu degetul între oamenii lui Ceban și cei din PAS, unde sunt gropile mai adânci și catastrofele mai mari. Din păcate, diferență nu există, probleme fiind peste tot.
A fost nevoie de aceste câteva săptămâni de iarnă pentru a ne aminti de o meteahnă foarte veche a noastră, corupția din domeniul infrastructurii rutiere. Pentru că, repet, dacă s-ar fi făcut lucrări de calitate și conform normativelor, aceste catastrofe nu ar mai fi existat. Și aici avem exemplele pozitive din Europa, chiar din România dacă am trece Prutul, dar inclusiv unele din Moldova, pentru că inclusiv la noi, acolo unde s-a lucrat cu responsabilitate și profesionalism nu există gropi.
Spunem că vrem în Uniunea Europeană. Dar oare ce s-ar fi întâmplat dacă zilele astea ne vizita un oficial european? Cum ar fi ajuns el de la aeroport în centrul capitalei? Artera care leagă capitala de aerogară arată pur și simplu ca după un bombardament și nu cred că securitatea unui oficial important european ar fi permis vreodată deplasarea acestuia pe asemenea dezastre de drumuri.
Rușinea pe care o vedem astăzi pe drumurile din țară nu are nicio legătura cu Europa și civilizația, ci cu uniunea sovietică, degradarea și corupția!