Funcţiile care încing spiritele la Bruxelles sunt cele de [CARTON ÎN] preşedinte al Comisiei Europene, preşedinte al Parlamentului European, Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, preşedinte al Băncii Centrale Europene şi, nu în ultimul rând, preşedinte al Consiliului European, fotoliu ocupat, în prezent, de polonezul Donald Tusk. [CARTON OUT] Deocamdată, cele mai multe disensiuni stârnește funcția de preşedinte al Comisiei Europene. Procedura spune că statele membre vor trebui să numească un candidat în conformitate cu rezultatele alegerilor. Parlamentul European trebuie să-şi dea acordul asupra noului preşedinte prin majoritate absolută a voturilor. Dacă acesta nu obţine majoritatea necesară, statele membre vor propune un alt candidat, în termen de o lună. Potrivit procedurii, Parlamentul European va audia candidaţii pentru şefia Comisiei Europene și va da un aviz. Ulterior, componenţa Comisiei va fi aprobată şi de Consiliul European, cu majoritate calificată. Mandatul actualului preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va expiră pe 31 octombrie. Procedura nu este însă pe placul președintelui francez, Emmanuel Macron. Liderul de la Paris a anunțat că nu doreşte că noul șef al Comisiei Europene să fie ales din rândul partidului ieşit învingător în alegerile europarlamentare, așa cum prevede Tratatul de la Lisabona. Macron ar preferă că funcția să fie ocupată în urmă unor negocieri. Cancelarul Angela Merkel a specificat însă că Germania nu va fi de acord cu o astfel de schimbare. O reacție tranșantă a avut și Partidul Popular European, care a acumulat cele mai multe mandate în urmă scrutinului europarlamentar și care l-a propus pe Manfred Weber drept candidat pentru șefia Comisiei.

Rămâne de văzut în ce măsură liderii europeni vor reuși să ajungă la un numitor comun.