Iată că a fost nevoie de anul 2023, ceva curaj, un pic de demnitate și un concurs de împrejurări favorabil pentru ca, într-un final, să ne lămurim și cu asta. Datoria nu există!

A fost creată artificial, în special prin gestiunea proastă și prin furturi ca la ușa cortului de la Moldovagaz, companie, să nu uităm, deținută majoritar chiar de către Gazprom.

Un audit profesionist și corect, realizat de două companii cu reputație internațională, din Norvegia și Marea Britanie, a relevat ceea ce se știa demult și era demonstrat inclusiv de către specialiști independenți din țară, că nu prea există o datorie reală. Și concluziile auditului sunt că, de fapt, din cele 709 milioane invocate, doar 8,6 ar fi plătibile.

Mai ales că și Gazprom și-a creat de-a lungul timpului datorii semnificative către Moldovagaz, pentru tranzitul la gaz sau prin penalități nechitate în urma sistării livărilor către Republica Moldova și a încălcării astfel a condițiilor contractuale.

Păcat că a fost nevoie de atâția ani pentru a ajunge aici. Însă, până nu demult, la Chișinău am avut guvernări care nici măcar nu crâcneau în fața Moscovei. Să nu uităm că Dodon a recunoscut nu o singură dată aceste datorii și tot căuta „soluții miraculoase” pentru a le achita, iar la un moment dat, împreună cu Chicu, chiar erau și să le asume și oficial după ce se înțeleseseră cu rușii pentru un împrumut criminal, de vreo 200 de milioane de dolari, care urma să ne facă captivi definitivi ai Kremlinului și care a fost stopat doar prin intervenția Curții Constituționale.

Trebuie să recunoaștem și faptul că aici s-a putut ajunge doar și după ce am reușit să ne rupem definitiv de dependența de gazele rusești. Care nu putea fi posibilă fără suportul extraordinar al partenerilor noștri occidentali. Vă mai amintiți cum anul trecut, pe vremea asta, ni se prezicea de către ruși și slugile lor de aici , apocalipsa. Că o să murim cu toții de frig și foame la iarnă. Că nu o să avem gaze și curent, că fără ruși nu mai putem exista. Iată că am trecut demn de iarnă. Am reușit să cumpărăm gaze de pe piețele alternative. Și chiar dacă prețurile mari au adus cu ele și tarife mari, cu suportul prietenilor noștri adevărați am trecut mai ușor peste.

Aproape 2 miliarde de lei, bani care au mers la compensațiile în facturi de care am beneficiat iarna trecută au venit din partea Uniunii Europene și a Germaniei și României separat. Toți banii, până la ultimul bănuț, grant.

În timp ce banii din care au fost procurate gazele au venit în urma unui credit la condiții foarte avantajoase oferit de BERD. Iar energia electrică, în cele mai dificile momente de șantaj a venit, cu reduceri semnificative, din România.

Ca anul acesta deja să nu mai avem absolut nicio emoție, să cumpărăm gaze la prețuri mult mai mici decât cele cerute de Gazprom, de la companii internaționale, și să avem rezerve suficiente pentru iarna care vine.

Adică atunci când barbarii care ne-au subjugat 30 de ani, au încercat să ne lasă să înghețăm de frig în case, să ne pună încă o dată în genunchi, prietenii, spre civilizația și libertatea cărora tindem, ne-au întins o mână și ne-au ridicat în picioare.

Iar pentru asta trebuie să le fim recunoscători. Și să înțelegem că în marea familie europeană, prin solidaritate, orice problemă poate fi depășită. Trebuie doar să depunem toate eforturile pentru a demonstra că merităm să fim și noi acolo.