În satul Sergheuca din raionul Drochia, liniștea domină cursul vieții
În satul Sergheuca din raionul Drochia, liniștea domină cursul vieții. Casele care altădată erau pline de oameni au rămas acum goale, iar străzile sunt tot mai pustii. Localitatea se stinge încet, pe măsură ce unii oameni pleacă în căutarea unei vieți mai bune, iar alții trec în neființă. Cimitirul a ajuns să fie mai mare decât satul, iar cei care au rămas spun că duc dorul vremurilor de altădată, când localitatea avea școală, grădiniță și magazin. Astăzi, realitatea este apăsătoare.
În satul Sergheuca, timpul pare să curgă mai încet, iar liniștea, deși plăcută pentru unii, ascunde o realitate dureroasă: depopularea. Casele care altădată erau pline de viață sunt acum pustii, iar pe ulițe nu mai calcă aproape nimeni. Aici, cimitirul a ajuns să fie mai mare decât satul în sine.
RAISA STAVNICII, locuitoare a satului Sergheuca, raionul Drochia: "Nu locuiesc, au decedat. Sunt foarte puțini. Încoace în deal, încă mai este, dar încolo, în vale.
-Acolo aveați magazin?
- A fost magazin. A fost și grădiniță, club sau cum s-ar spune, casa de cultură. A fost bine, când am venit eu în sat, erau toate casele ocupate.
-Și chiar grădiniță?
-Da, da. Eu singură am lucrat acolo."
Viața socială a dispărut odată cu oamenii. Satul avea cândva de toate: magazin, grădiniță, chiar și o casă de cultură.
RAISA STAVNICII, locuitoare a satului Sergheuca, raionul Drochia: "Pe urmă am lucrat la magazin aici, șapte ani. A fost magazin, a fost bine.
-Și acum?
-Acum e pustiu."
Astăzi, pentru cele mai obișnuite produse, oamenii sunt nevoiți să parcurgă kilometri întregi. Cel mai apropiat magazin se află în orașul Drochia, la peste șapte kilometri distanță.
RAISA STAVNICII, locuitoare a satului Sergheuca, raionul Drochia: "Îmi place foarte mult fiindcă e liniște. Asta că mai puțin comunicăm și dacă ne trebuie ceva, trebuie să ne ducem la Drochia, dar nu-i nimic.
-Vă duceți la magazin, da?
-Da, da, pentru pâine, produse.
-Chiar la Drochia, da?
-Chiar la Drochia.
-Câți kilometri aveți până acolo?
-Șapte-opt.
-Vă străduiți să faceți plinul, așa o dată în săptămână, două?
-Da, o dată în săptămână e obligatoriu. Trebuie să facem."
Familiile sunt tot mai răzlețite. Copiii pleacă la oraș sau peste hotare, în căutarea unui trai mai bun
RAISA STAVNICII, locuitoare a satului Sergheuca, raionul Drochia: "Fata e în Drochia, nepoțelul cu mine, că învață la Țarigrad, băiatul e peste hotare, nu demult s-a dus cu familia.
-Dar în sat sunt copii?
-Da, aici în deal sunt trei copii, acolo în margine este un băiețel și deja la mine unul.
-Și vine autobuzul școlar?
-Da, da. Vine autobuzul școlar, îi ia, îi duce."
Sergheuca este unul dintre multele sate din Moldova care se sting încet, dar care continuă să trăiască prin oamenii care refuză să-și abandoneze rădăcinile. Conform recensământului din 2024, aici locuiau mai puțin de 50 de oameni.
RAISA STAVNICII, locuitoare a satului Sergheuca, raionul Drochia: "Mie-mi place aici. Eu am trăit și la Drochia, dar aici îmi place.'
Republica Moldova se confruntă cu un fenomen accentuat de depopulare, având aproape 180 de sate cu mai puțin de 100 de locuitori, conform datelor recente. Totodată, există 30 de localități aproape pustii, în care sunt mai puțin de zece locuitori.








