Cu alte cuvinte, vorbim despre niște teste standardizate, la nivel internațional, la care au participat elevi din 81 de țări de pe tot mapamondul. Scorul mediu obținut de Republica Moldova este de 421,7 puncte, rezultat ce ne situează pe locul 48 din lume. Poate veți spune că poziția a 48-a din 81 de țări nu e atât de proastă. Doar că, dacă ne oprim la Europa, suntem pe locul 4 de la coadă. Mai slabe punctaje au obținut doar Kosovo, Albania și Bulgaria. Ba mai mult, Moldova a înregistrat a doua cea mai dramatică scădere la aceste teste față de rezultatele de acum 4 ani, din Europa, după Albania.

Și mai dramatic e că 55% dintre elevii testați, în jur de 7 mii în cazul Republicii Moldova, nu au putut să rezolve probleme elementare pentru vârsta lor, la matematică, ceea ce îi face analfabeți funcționali. Iar lucrurile nu stau cu nimic mai bine nici la lectură și științe. Jumătate dintre ei, efectiv nu înțeleg ceea ce citesc.

Așadar, suntem cu peste 50 de puncte sub media mondială, care este de 475, și cu peste 120 de puncte sub liderul clasamentului – Singapore. Cea mai bine clasată țară din Europa este Estonia, cu 511 puncte, adică 90 mai multe decât Moldova.

O altă concluzie importantă a acestor teste, în privința elevilor noștri, e discrepanța uriașă între rezultatele obținute de elevii ce studiază în școli mici și cei din școli mari. Astfel, 7 din 10 elevi care învață într-o școală mică nu sunt în stare să rezolve nici măcar cele mai elementare sarcini. În timp ce raportul scade la 3 din 10 în cazul elevilor din școli mai mari.

Un copil de 15 ani dintr-o școală mică are în mediu o performanță egală cu un copil de 13 ani dintr-o școală cu mai mult de 900 de elevi. 2 ani de școlarizare se pierd din cauza diferenței de calitate.

Așadar, nivelul de învățământ este mult mai slab în școlile mici, lipsite de cadre didactice bine pregătite și concurență sănătoasă între elevi. Asta în timp ce politicienii populiști insistă de vreo 15 ani în țara asta că școlile trebuiesc menținute deschise cu orice preț, în orice cătun. Chiar și acolo unde au mai rămas câte 5-6 elevi în clase, iar un dascăl predă și câte 5-6 materii.

Iar calitatea cadrelor didactice scade dramatic de la an la an. Tot mai puțini absolvenți merg la universitățile pedagogice și, din păcate, cei care o fac, sunt tocmai dintre cei care au obținut rezultate mai slabe în anii de liceu.

Problemele se trag și de la influențele negative pe care le au gadgeturile asupra copiilor. Practic fiecare copil de 15 ani are astăzi un smartphone. Iar cele mai utilizate aplicații sunt, instagram, tik-tok și altele de tipul acestora, extrem de dăunătoare și pentru maturi, darămite pentru adolescenți. Iar aici, un rol foarte important îl au și părinții. Cei care, din păcate, de multe ori își lasă copiii pradă acestor capcane de pe online.

Cert este că dacă vom continua în ritmul ăsta, vom regresa continuu. Mai ales că, după absolvire, pierdem și o bună parte din jumătatea aia de copii care reușesc să treacă cu brio aceste teste PISA. Ei alegând să meargă la studii în țări în care au perspective mai mari, unde învățământul este de o calitate mult mai bună. Unde tinerii sunt lăsați să se manifeste, unde aptitudinile lor individuale sunt identificate încă din gimnazii, iar apoi dezvoltate până în momentul în care își găsesc un loc de muncă.

E nevoie de reforme stringente în acest domeniu vital. Care trebuiau începute de mult, dar care sunt tot întârziate din cauuza populismului politic. Chiar dacă ele vor fi extrem de dureroase și nepopulare, fără de acestea pur și simplu ne vom afunda și mai mult în mlaștină. Să mergem în țările baltice și cele nordice, liderii europeni la acest capitol. Și să luăm ceea ce e bun de acolo.