De la proclamarea independenței în 1991, Republica Moldova a trecut prin mai multe crize legate de gazul rusesc. În cel puțin două rânduri, în 1994 și 2006, Rusia chiar a sistat pentru perioade scurte livrarea gazelor în plină iarnă, Moldova nefiind asigurată cu surse alternative stabile de import a gazelor. Cu amenințări ne-am confruntat și în 2021. Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, Moldova a avut un preț la gaz relativ confortabil până în anii 2005-2006, când plătea pentru o mie de metri cubi aproximativ 80 de dolari. În 2010, prețul a crescut până la 250 de dolari. Ulterior, în 2013-2014 gazul rusesc a ajuns să ne coste 380 de dolari. Între 2016 și 2017 s-a înregistrat o scădere a prețului, dar în 2018 Gazprom a schimbat din nou abordarea, iar Republica Moldova a început să plătească mai mult pentru gaz. Totuși, datorită conjuncturii internaționale favorabile, în 2020 consumatorii moldoveni au beneficiat de cel mai mic preț la gaz din ultimii 15 ani. Pe fundalul crizei energetice mondiale generate de COVID-19, prețurile au căzut, iar pentru Moldova s-a stabilit un preț de 150 de dolari pentru o mie de metri cubi. După repornirea economiei globale, prețul gazelor a explodat. Criza gazelor din 2021 a început, în Republica Moldova, în luna septembrie, când actualul contract cu Gazprom urma să expire la sfârșitul lunii, iar Moscova a anunțat brusc că refuză să-l prelungească în baza acelorași condiții și formule de clacul, argumentând că pe piețele europene gazul s-a scumpit considerabil, depășind 1000 de dolari mia de metri cubi. Astfel, pe 30 septembrie, a expirat valabilitatea contractului cu Gazprom, iar altul nou nu a fost semnat. Abia a doua zi, ministrul Infrastructurii Andrei Spînu și șeful MoldovaGaz, Vadim Ceban, au anunţat că autorităţile de la Chișinău au obținut prelungirea temporară a contractului cu Gazprom, însă doar pentru o lună. Ulterior, Spînu a comunicat că preţul de achiziție pentru Moldova va fi de 790 de dolari pentru o mie de metri cubi, față de 250 de dolari conform formulei vechi.

ANDREI SPÂNU, ministrul Infrastructurii: "Voi efectua o vizită la Sankt Petersburg unde voi discuta inclusiv acest subiect și săptămâna viitoare voi da mai multe detalii la întoarcere."

Totodată, Gazprom a redus volumul livrărilor de gaz spre Moldova cu o treime, ceea ce a provocat scăderea presiunii în rețeaua de gaze a țării. Această problemă risca să genereze un colaps tehnic al sistemului, așa că autoritățile de la Chișinău au început să importe, pentru prima dată, gaze naturale din România prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, cu titlu de împrumut, pentru a menține presiunea în rețea.

La mijlocul lunii octombrie, MoldovaGaz a solicitat repetat populației să consume mai puține gaze naturale, inclusiv la încălzirea încăperilor. S-a întâmplat după ce Comisia pentru Situații Excepționale a declarat stare de alertă pe piața gazelor naturale.

Pe 19 octombrie, din cauza deficitului continuu de gaze, autoritățile de la Chișinău au declanșat procedura de cumpărare a gazelor naturale din resurse alternative prin Energocom. Premierul Natalia Gavrilița a dat asigurări că, în orice circumstanțe, Republica Moldova va fi asigurată cu gaze naturale, doar că prețul va fi mai mare.

NATALIA GAVRILIȚA, prim-ministru: "Suntem în discuții cu alte guverne și companii, pentru a identifica un furnizor de gaze și am avut negocieri la acest capitol cu România, Ucraina, Polonia și alte țări. Chiar azi ministrul Infrastructurii, Andrei Spânu, se află în Polonia în discuții la tema crizei energetice. Anterior, vicepremierul Nicu Popoescu a avut discuții la Bruxelles și București, iar joi va pleca la Kiev."

Peste câteva zile, presiunea în rețeaua națională de gaze a scăzut până la nivelul critic de 13,4 bari, ceea ce punea în pericol livrarea gazului către consumatorii din țară. Astfel, pe 22 octombrie, Parlamentul a declarat stare de urgență pentru o perioadă de 30 de zile. Asta după ce premierul Natalia Gavrilița a anunțat că semnarea unui nou contract cu Gazprom este incertă. În aceste condiții, Chișinăul a început să importe volume suplimentare de gaze, pentru a suplini deficitul din rețea. S-a întâmplat pentru prima dată de la proclamarea independenței, când Republica Moldova a cumpărat gaze de pe piețele spot din Europa. Aceasta a permis evitarea unui colaps al sistemului, dar și prețurile au fost pe măsură. Gazul european a ajuns să fie procurat cu peste 1000 de dolari mia de metri cubi.

Au urmat primele negocieri la Mosocova, unde ministrul Infrastructurii Andrei Spânu s-a întâlnit cu șeful-adjunct al administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak. La revenirea acasă, Spânu a spus că oferta propusă de Gazprom nu este în avantajul cetățenilor Republicii Moldova, iar prețul cerut conține condiții financiare și nefinanciare, inclusiv achitarea în termeni restrânși a datoriei istorice de 700 de milioane de dolari.

ANDREI SPÂNU, ministrul Infrastructurii: "Noi ne dorim un preț corect, bazat pe o formulă similară cu care Gazprom are încheiate contracte pe termen lung în perioada recentă și cu alte state." Între timp, reprezentanții puterii de la Moscova dădeau de înțeles că nu au nicio problemă să sisteze în totalitate, în pragul iernii, livrarea gazelor spre Moldova. Mesajul a fost lansat de Igor Korotcenko, membru al Consiliului civil din cadrul Ministerului rus al Apărării. Dacă n-au bani, dacă nu vor să plătească, atunci să înghețe! Nu mi-i milă! Rusofobia trebuie taxată cu înghețuri și cu prețuri de piață la gaz. Asta e valabil și pentru Ucraina.

Au urmat trei zile de negocieri complicate la Sankt Petersburg, între 27 și 29 octombrie. Ministrul Infrastructurii Andrei Spânu, împreună cu șeful Moldovagaz Vadim Ceban, au negociat cu directorul Gazprom, Alexei Milller, un nou protocol la contractul vechi de livrare a gazelor. Pe ultima sută de metri, pe 29 octombrie seara, Spânu a anunțat că protocolul cu Gazprom a fost semnat, contractul fiind prelungit pentru încă cinci ani. Potrivit noii formule de calcul, Moldova va achita în perioada următoare aproximativ 450 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze. Prețul de import va fi calculat în baza unei formule care va ține cont de prețul la gaz și petrol pe piața internațională.

ANDREI SPÂNU, ministrul Infrastructurii: "Au fost negocieri dificile în care, trebuie să recunoaștem, poziția noastră nu era extrem de avantajoasă dată fiind dinamica pieței și deficitul de volume de gaze în toată Europa."

În ceea ce privește pretinsa datorie de peste 700 de milioane de dolari imputată de către Gazprom consumatorilor de pe malul drept al Nistrului, Andrei Spânu a spus că partea moldovenească nu va plăti nimic până la efectuarea unui audit independent al datoriei MoldovaGaz. Dacă auditul va confirma datoriile, în luna mai 2022 părțile vor semna o înțelegere privind achitarea datoriei timp de cinci ani.

Chiar și așa, peste trei săptămâni, Spânu, a anunțat că Guvernul va aloca 1,4 miliarde de lei din suma debursată companiei ”Energocom”, în perioada stării de urgență, pentru achitarea datoriei curente acumulate de MoldovaGaz față de Gazprom. El a venit cu această precizare după ce gigantul rus a avertizat că va stopa furnizarea gazelor pentru Republica Moldova în 48 de ore, din cauza neachitării plăților curente pentru lunile octombrie și noiembrie.

A urmat creșterea inevitabilă a tarifelor la gaz - o majorare stresantă pentru populație, dar și pentru agenții economici. Tariful a fost modificat de mai multe ori, au fost făcute mai multe calcule și solicitări de la MoldovaGaz, dar până la urmă, acesta a fost stabilit la nivelul de 11 lei pentru consumatorii finali, față de 4 lei și 20 de bani cât era anterior. Guvernul a compensat în facturi o parte din creșterea tarifului, în funcție de volumul consumat, dar pentru populația cu venituri modeste, scumpirile oricum au avut un impact puternic. Mediul de afaceri, la fel, suportă cheltuieli mult mai mari. Compensațiile oferite de Guvern în facturi sunt acoperite, în mare parte, din suportul financiar european nerambursabil.