Din păcate, în jurul reformelor din învățământ, în ultimii ani s-a speculat politic enorm, iar politicienii iresponsabili au ales să facă mai degrabă populism decât să intervină pentru a rezolva problemele grave din domeniu. Așa s-a întâmplat și în cazul reformei care a vizat comasarea școlilor. Gimnazii care aveau în total 50-60 de elevi în 9 clase au fost comasate cu altele, pentru a face școli mai eficiente, mai bine dotate și cu studii mai calitative.

Pentru că, ce fel de învățământ se poate face într-o clasă de gimnaziu dintr-un sat îndepărtat, cu 7-8 elevi? În care profesorul de desen predă și geografia și istoria, iar cel de chimie a deveni și specialist în matematică și biologie? Evident că în astfel de condiții nu pot exista studii de calitate. Așa cum nu există logică în a întreține o școală construită în perioada sovietică pentru 6-700 de elevi, dacă în ea au mai rămas mai puțin de o sută. Este o realitate pe care trebuie să o înțelegem. Învățământ de calitate se poate face doar în condiții de concurență sănătoasă între elevi, cu cadre didactice bine pregătite strict în domeniul pe care îl predau, și în școli dotate. Astfel, dacă aduni profesorii din 3 școli, bugetele de care dispun și elevii care învață acolo, poți face o școală mai bine pregătită și dotată, în care se face carte de o calitate mai înaltă.

Spre exemplu în Finlanda, țara considerată că ar avea cel mai dezvoltat, competitiv și modern învățământ din lume, elevii merg chiar și zeci de km pentru a ajunge la școală, în autobuze pregătite pentru ei. Dar merg la o școală modernă, cu colegi și profesori bine pregătiți.

În prezent se discută foarte mult despre reforma universitară. Mai multe universități publice ar urma să fie comasate, în încercarea de a crea instituții de învățământ mai puternice, mai bine dotate, pregătite și care să ofere studii de calitate și competitive.

Astfel, din 16 universități publice ar urma să rămână doar 11. Pentru că asta o cer realitățile zilei de astăzi. Dacă în anul 2007 în Moldova avea 132 de mii de studenți, în 2015 am ajuns la 75 de mii, iar în prezent am rămas cu aproximativ 50 de mii. Adică practic de 3 ori mai puțini decât acum 15 ani. Astăzi am ajuns la situații absurde în care o universitate există cu mai puțin de 200 de studenți. Despre ce studii putem vorbi acolo?

Sau la situația în care practic fiecare universitate are facultăți de drept sau economie, pentru că tradițional, cei mai mulți tineri optează pentru aceste domenii. Reorganizarea universităților, pe lângă optimizarea resurselor vizează și o specializare mult mai strictă a domeniilor de studiu.

Astfel, cei mai bine pregătiți profesori în anumite domenii vor ajunge să predea în aceeași universitate, iar studenții îi vor avea în față pe cei mai buni specialiști la la facultățile pe care le aleg. Sigur că există foarte multă opoziție. Mai ales din partea unor șefi de instituții de învățământ care s-au obișnuit deja cu confortul de a fi rectori, prorectori, decani și cu toate privilegiile obținute de aceste poziții.

Noi avem însă mare nevoie de studii de calitate, profesioniste, care să scoată oameni pregătiți pentru domeniile în care vor activa. Iar diplomele lor să fie recunoscute oriunde în lume. Cele mai cunoscute universități din regiune și din lume au zeci sau chiar sute de mii de studenți.

Dacă nu vom crea cele mai bune condiții de studii pentru copiii noștri, mai ales în această eră a globalizării și circulației mult mai libere, îi vom pierde în continuare. Ei vor alege țări cu studii profesioniste, care le oferă oportunități mult mai mari.