Iar Ucraina, dintr-o țară care era și un important exportator de energie electrică pentru Europa, inclusiv Moldova, a ajuns peste noapte în imposibilitate de a-și asigura măcar propriul consum. 33% din consumul de curent al Republicii Moldova era asigurat de către Ucraina, iar acum am rămas fără această cantitate.

În aceste condiții, Moldova a fost foarte aproape de un colaps energetic. Salvarea a venit însă și de această dată din România, Guvernul de peste Prut adoptând o Ordonanță de Urgentă prin care a dispus ca această cantitate să fie acoperită de către companiile românești, la un preț de 90 de euro mwh, unul de 3 ori mai mic decât cel de piață din prezent în România.

Asta însă nu înseamnă că trebuie să ne relaxăm, mai ales că rămânem dependenți în proporție de 70% de Cuciurgan, cu care prelungim contractele de la lună la lună în schimbul unor concesii extrem de generoase din partea Chișinăului, cum ar fi autorizația de funcționare a toxicei, din toate punctele de vedere, uzine metalurgice de la Râbnița.

Desigur, ar fi perfect și un semnal de independență energetică absolută dacă am reuși să ne asigurăm întreg consumul de curent de energie din România. Fapt greu de realizat atâta timp cât suntem conectați, datorită sistemului Entso-E, printr-o singură linie de înaltă tensiune cu România, iar infrastructura din Ucraina este distrusă sistematic.

Mai simplu ne-ar fi în privința alimentării cu gaze naturale. În condițiile în care gazoductul Iași-Chișinău poate asigura livrări de 5mln de m3 cubi de gaze zilnic, cantități suficiente pentru malul drept al Nistrului atâta timp cât Chișinăul se va încălzi pe păcură.

Rămâne ca România să identifice cantitățile necesare și să fie semnat un contract pe termen lung cu Bucureștiul, care să ne rupă definitiv de dependența de ruși, care ne și costă, la prețurile actuale, în jur de un miliard de euro anual, bani care merg inclusiv pentru crimele din Ucraina.

Decizia privind energia electrică a demonstrat că se poate. Și trebuie să depunem toate eforturile, pe ambele maluri ale Prutului, pentru a o repeta și în cazul gazelor naturale.

Orice s-ar întâmpla, ne așteaptă însă o iarnă dificilă și trebuie să fim raționali și să economisim maximum posibil resursele energetice. Așa cum o face toată Europa. Vă reamintesc că statele UE au adoptat un angajament comun prin care se obligă să reducă cu cel puțin 15% consumul de resurse energetice în această perioadă. Iar decizia a și fost pusă în practică, vara temperaturile de la aerul condiționat au fost setate mult mai sus, în timp ce pe timp de iarnă, căldură va fi limitată, în medie, la temperaturi de maximum 19-20 de grade Celsius.

Asta chiar dacă, de ani de zile, iarna în clădirile publice din Europa este mult mai răcoare decât în cele de la Chișinău, iar vara mult mai cald. Pentru că acolo deja există o cultură a economisirii de decenii, iar oamenii înțeleg că resursele energetice sunt epuizabile. Iar consumul lor necugetat, pe lângă cheltuieli în plus, aduc și poluare și un viitor mai nesigur pentru planetă. Mai mult decât atât, în multe din marile orașe europene iluminatul public este sistat parțial pe timp de noapte, la fel ca și majoritatea reclamelor stradale iluminate.

Este adevărat că UE și încurajează consumul rațional prin tarife diferențiate la energia electrică. Astfel, curentul consumat în orele de vârf costă mai mult decât cel din restul zilei. Iar gazele naturale se plătesc și ele la kwh, conform puterii calorifice, și nu la m3, modalitatea arhaică încă utilizată la noi și care permite furnizorilor moldoveni să ia la fel de mulți bani indiferent de calitatea gazelor din țeavă.

Acțiuni pe care trebuie să le facem cu toții, deopotrivă, guvernarea și cetățenii. Să demonstrăm că suntem europeni. Că suntem oameni civilizați și raționali.