După pandemie, restricții și secetă, producătorii de pomușoare se confruntă cu primele consecințe ale războiului
Provocările se țin lanț de agricultori. După pandemie, restricții și secetă, producătorii se confruntă cu primele consecințe ale războiului. Nu mai pot exporta în Rusia, Ucraina sau Belarus, așa cum o făceau până nu demult. Contractele cu aceste țări riscă să fie anulate, așa că trebuie să-și caute alte piețe de desfacere. Iar aici, o nouă problemă. Niciun producător de pomușoare nu deține certificare specifice, care i-ar permite să exporte în Europa. Și asta în timp ce căpșunele, spre exemplu, apar pe piață.
Dorin Tofan își crește căpșunele la Nisporeni, iar toată recolta o exporta până nu demult în Rusia. Ce va face în acest an, nu știe... Contractele cu rușii riscă să fie anulate în orice clipă. Anul trecut, cumpărătorii din Rusia îi sunau deja pe producătorii de la noi în căutarea ofertelor. Acum e liniște...
DORIN TOFAN, producător din Nisporeni: "Sperăm să exportăm în aceeași Federație Rusă, unde exportatorii nu oferă deocamdată asigurări, se eschivează de la semnarea contractelor. -De ce oricum sperați în Federația Rusă? -Este mai problematic. Am încercat anul trecut să exportăm în Germania și ne-am ciocnit cu obstacolul, certificarea Global Gap."
Certificatul numit Global Gap este dat producătorilor care confirmă că respectă toate standardele siguranței alimentare, dar pentru a-l obține, este un drum lung de parcurs. Fără el, exportul în Europa este aproape imposibil.
BENJAMIN TORIC, șeful proiectului USAID ”Agricultura Performantă”, Republica Moldova: "Unele rețele din România sau alte țări nu întotdeauna cer certificatul Global Gap. Dar ca să exporți în Germania, Franța sau Olanda e o cerință minimă."
DORIN TOFAN, producător din Nisporeni: "Bineînțeles, vom încerca pentru prima dată în România. Numai că în România prețurile sunt mai mici."
Specialiștii spun că exportul în Rusia sau alte piețe tradiționale nu mai e o opțiune.
BENJAMIN TORIC, șeful proiectului USAID ”Agricultura Performantă” în Moldova: "Pe piața tradițională există foarte multe provocări logistice. Este foarte greu să exporți în Asia Centrală și în Rusia din cauza problemelor de logistică și a costurilor mari. Costurile de transport s-au triplat. Producătorii se confruntă și cu prețuri mai mari la import. Vorbim de fertilizatori, combustibil. Astfel, apare presiunea de a ridica prețurile produsului, dar odată ce o faci, devii mai puțin competitiv."
Totuși, în pofida costurilor mari, producătorii cred că în acest an nu vor mai crește prețurile, pentru că astfel, oamenii pur și simplu nu le vor mai cumpăra produsul.
OLEG MEREACRE, producător din Ialoveni: "Asta e căpșuna. Dacă nu ai vândut-o azi, mâine trebuie să o îngheți. Nu cred că o să fie creștere, cu toate că cheltuielile au crescut la toate, material de uz fitosanitar, motorină."
În piețele din Chișinău au apărut deja primele căpșune. Cele mai multe sunt aduse din Grecia și se vând cu 35 de lei kilogramul.
Căpșunele de aici sunt mai mici și nu atât de arătoase, dar în schimb mai scumpe. Pentru un kilogram va trebui să scoateți din buzunar cel puțin 100 de lei.
Specialiștii afirmă că diferența de preț dintre căpșunele locale și cele de import are o explicație.
ANETA GANENCO, președinte AO „Pomușoarele Moldovei”: "În Turcia și în Grecia ele fructifică cu mult mai devreme decât la noi. Prima căpșună care apare la noi e din teren protejat. Aici luați în calcul costul serei, costul încălzirii și costul produselor fito-sanitare, care sunt mai scumpe în acest an. Datorită faptului că fructifică mai devreme Grecia și Turcia, ea și apare prima în câmp deschis. Ei nu au nevoie de sere."
Primele căpșune din Republica Moldova au început să fie vândute de săptămâna trecută.
