Noua lege ar urma să-i permită Serviciului de Informații și Securitate să desfășoare activități speciale de căutare, inclusiv supraveghere, interceptarea corespondenței și interceptări telefonice – nu în cadrul cercetării într-un dosar penal, ci în cadrul unui așa-numit „caz special”. SIS va conduce astfel de cazuri și va colecta informații. În prezent, majoritatea acestor activități pot fi efectuate numai cu permisiunea procurorului în cadrul urmăririi penale. Totuși, va fi nevoie de un mandat judecătoresc în acest sens. Totodată, inițiativa legislativă prevede introducerea avertismentului oficial, care va fi adresat unei persoane, prin care se solicită persoanei vizate să respecte Constituţia şi alte legi ale Republicii Moldova, să nu comită fapte ce prezintă pericol pentru securitatea naţională. Proiectul de lege are un element nou - SIS va putea monitoriza și minori. Avertismentul oficial în privinţa acestora se va face în prezenţa unui reprezentant legal. Directorul Serviciului, Alexandru Musteața, afirmă că SIS este singura instituție, care are capacitatea tehnică și dreptul de a face interceptări.

ALEXANDRU MUSTEAȚA, directorul SIS: "Atunci când vine mandatul de la judecător sau procuror. De exemplu, Serviciul Vamal vine cu o scrisoare de la organul de urmărire penală, unde scrie ”în baza ordonanței sau în baza mandatului judecător solicităm să dați acces la numărul ăsta de telefon pe userul X de la Vamă”. Atunci, tehnic noi am făcut trei click-uri și s-a dus. El are user de la distanță. Stă ofițerul de urmărire penală la dânsul în birou, cu căștile pe urechi și ascultă. Dacă te uiți după statistică, numai SIS ascultă în țara asta. Dar tehnic, da, noi suntem, așa scrie în lege. Noi suntem unica instituție. E un soft foarte, foarte scump, dar, foarte scump, credeți-mă. Și de aceea e și logic să fie așa. Și se duce evidența la absolut orice interceptări, filări, la tot se duce toată evidența."

Potrivit directorului SIS, toată informația privind interceptarea este expediată procurorului de caz și anume acesta este responsabil să anunțe cetățenii, care au fost supuși filării, nu SIS-ul.

În raportul de expertiză anticorupție a respectivului proiect de lege, realizat de CNA, se arată că „prevederile proiectului nu aduc atingere drepturilor fundamentale ale omului consacrate de Constituţia Republicii Moldova, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”. Pe de altă parte, CNA „recomandă reexaminarea prevederilor proiectului ce instituie pentru ofițerul de informații și securitate dreptul de a deține dubla cetățenie pe perioada activității de serviciu, și anume cetățenia statelor membri ale Uniunii Europene, precum și oferă cetățenilor străini care dețin și cetățenia Republicii Moldova dreptul de a candida pentru funcția de ofițer de informații”.