DIANA POPA, reporter Jurnal TV: "E greu să-ți imaginezi că în cazul unui atac masiv cu bombe, locatarii blocului ar putea fi adăpostiți de acest buncăr. Ventilarea nu este funcțională de ani buni, iar din cauza umezelii, pereții sunt mucegăiți de-a binelea. Dincolo de toate, aici este un frig insuportabil. De vreo condiție minima de igienă, nici vorbă."

GALINA ALBOT, locatară: "Iată avem aici un bloc sanitar, dar vedeți că e în stare deplorabilă. Erau rețele de apă, era boiler aici, lumină. Cu timpul s-a distrus totul pentru că nu mai are grijă nimeni, nimeni nu vine. Ușile au fost deschise. Probabil, și persoane fără adăpost au fost pe aici."

Blocul în care locuiește Galina Albot a fost construit în 1977 pentru lucrătorii căii ferate, iar pentru administrație, femeia spune că a fost clădit și un buncăr, în sensul deplin al cuvântului. În acesta ar încăpea cel mult 40 de persoane. Pe vremuri, în adăpost era și apa caldă, își amintesc locatarii. Exista curent și sursă de aer. Acum, oamenii spun că nu s-ar simți aici în siguranță.

GALINA ALBOT, locatară: "Cum să nu ne îngrijorăm dacă războiul vine spre hotarele noastre și nu știm ce o să fie mâine. Am discutat cu locatarii ca să ne unim și să facem curățenie aici, măcar cât de cât. Noi suntem disperați locatarii. În caz de ceva, nu știm prin apropiere niciun refugiu."

Fostul președinte al asociației de locatari a încercat să clarifice situația, dar fără succes.

LIDIA GHEORGHIȚĂ, fost președinte a asociației de locatari: "Timp de 12 ani, nimeni nu s-a apropiat, nimeni nu s-a interesat. Mergeam la subdiviziunea căii ferate, la care am fost arondați. Acolo ne-au spus că buncărul e de stat și să nu ne băgăm."

În ultimii ani, necesitatea unui adăpost nu a mai fost luată în serios. O companie de construcții a limitat accesul spre el.

GALINA ALBOT, locatară: "Era acces direct din bloc încoace, dar acum vedeți că e redus accesul."

Un alt buncăr l-am găsit în centrul Chișinăului. Se află în subsolul unei clădiri construită la mijlocul secolului XIX, inclusă în registrul monumentelor de stat. Inițial, gospodarii păstrau aici produse alimentare și colecția de vinuri. Galeria subterană e conectată la subsolul din curtea vecină. Acum, buncărul e în stare deplorabilă. De pe pereți cade tencuiala, firele electrice atârnă din tavan împreună cu plasele negre ale păianjenilor.

ION ȘTEFĂNIȚĂ, expert în domeniul patrimoniului: "Deci noi avem o fostă pivniță subterană, care a fost reconversată în perioada sovietică în buncăr de apărare. Iată avem prima ușa blindată, a doua. Aici e un separeu pentru un grup de oameni, unde se pot evacua."

DIANA POPA, reporter Jurnal TV: "Timpul s-a oprit în loc în acest subsol. Lucrurile pe care le vedeți aici sunt așa cum le-a lăsat istoria. Sistemul de ventilare sau mecanismul de producere a energiei electrice locale desigur nu mai sunt funcționează. În schimb, pereții au grosimea de un metru, iar specialiștii afirmă că adăpostul ar putea rezista provocărilor."

ION ȘTEFĂNIȚĂ, expert în domeniul patrimoniului: "Totul este în degradare, în delăsare și indiferență totală."

Cele mai multe adăposturi subterane sunt privatizate, iar proprietarii ar trebui să le mențină în mod corespunzător. Anterior, noi am vizitat un astfel de buncăr, în care a fost deschisă o așa numită ”cameră de furie”, din engleză - crash room. Cei cu nervii întinși veneau aici să distrugă diferite obiecte.

Acum, buncărul a trecut în gestiunea unui alt antreprenor. Ce se întâmplă acum în acea încăpere nu am reușit să aflăm. Totuși, un administrator ne-a spus că în fiecare an buncărul este verificat de autorități, iar de când a început războiul ruso-ucrainean, experții au venit de tocmai trei ori, pentru a-i evalua starea. Am încercat să stabilim în gestiunea cui se află buncărele și în ce stare sunt acestea, dar autoritățile pasează responsabilitatea răspunsului de la una la alta.

ION CEBAN, primar de Chișinău: "-În contextul războiului din Ucraina, tot mai mulți cetățeni se interesează dacă în cazul unor atacuri vor avea unde să se adăpostească în Chișinău. Autoritățile spun că riscuri nu sunt, dar informat, deci protejat. Există celula de criză la nivelul municipiului Chișinău, există și comisia de situații excepționale. În contextul atribuțiilor și competențelor municipiului Chișinău, aceste lucruri trebuie examinate. -Câte buncăre aveți în gestiune și în ce stare sunt ele? -Nu pot să vă spun câte are nemijlocit municipalitatea. Trebuie să fie un centru unic de comandă, la nivel de Guvern, unde să fie invitată toată lumea, evaluate toate capacitățile."

Responsabilii de la Ministerul Apărării ne-au comunicat că buncărele nu se află în gestiunea instituției. Iar Inspectoratul pentru Situații Urgente afirmă că din 2017 nu mai are atribuții pentru a verifica starea acestora. Anterior, și ministrul de Interne, Ana Revenco, declara că instituția nu poartă răspundere pentru adăposturi. Expertul în patrimoniu, Ion Ștefăniță, susține că a fost în peste 130 de subsoluri, în Chișinău. Potrivit lui Ion Ștefăniță, doar zece la sută dintre acestea au fost reorganizate, în anii 70, în timpul Războiului Rece, în buncăre de apărare. Cel mai cunoscut buncăr din Republica Moldova este cel din satul Olișcani, raionul Șoldănești. Și acesta însă se află în stare deplorabilă.