UE: Îngrijorarea este mare

Uniunea Europeana confirma reducerea sprijinului financiar din cauza deteriorarii statului de drept si a democratiei în Republica Moldova. Oficialii de la Bruxelles asteapta ca autoritatile din tara noastra sa ia masuri imediate privind organizarea corecta a alegerilor parlamentare viitoare. 

Declarații în acest sens au fost făcute de către Christian Danielsson, directorul general al Comisiei europene pentru politica europeană de vecinătate, și Thomas Mayr Harting, director general al Serviciului european de acțiune externă pentru Europa și Asia Centrală, aflați într-o vizită la Chișinău.

Un alt motiv de îngrijorare este invalidarea alegerilor din Chișinău.

În ultimii ani, Uniunea Europeană a susținut numeroase reforme la nivel național și a oferit Republicii Moldova o sumă substanțială de asistență financiară.

Forumul MASS-MEDIA la a patra ediție

Accesul limitat la informatie, persecutarea jurnalistilor, dar si monopolizarea institutiilor de presa. Sunt doar câteva dintre problemele dezbatute in cadrul Forumului Mass-Media, care s-a desfasurat la Chisinau. Despre situatia jurnalistilor au vorbit mai multi ambasadori acreditati în Republica Moldova, dar si reprezentantul pentru Libertatea Presei al OSCE.

Despre situația presei din Republica Moldova au avut un cuvânt de spus ambasadorul Statelor Unite și cel al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei.

Organizatorii și participanții forumului afirmă că situația presei din Republica Moldova s-a înrăutățit considerabil, în ultimii ani.

Printre participanți a fost și jurnalistul Dan Tăpălagă din București. Ziaristul, cu o experiență de peste 20 de ani în domeniu, afirmă că în prezent, instituțiile media de pe ambele maluri ale Prutului se confruntă cu aceeași problemă.

Forumul Mass-Media este la a patra ediție. În acest an, s-au înregistrat peste 200 de participanți.

Jurnal TV, interzis la partidul Șor

Ilan Sor preia practicile lui Vladimir Plahotniuc in raport cu presa. Dupa ce anterior PD-ul a blocat accesul pentru echipa postului nostru de televiziune, a procedat la fel si Partidul Sor. Desi initial reprezentantul formatiunii Alina Sargu ne-a spus cs nu ne permite sa reflectam un eveniment pentru ca nu avem acreditare, ulterior, ne-a trimis un mesaj cu precizarea: ”Nu acreditam pentru ca nu sunteti o institutie media impartiala”.

Reprezentanții Partidului Șor au organizat o conferință de presă cu privire la ultimele evenimentele din Italia, unde formațiunea desfășura concerte pentru moldovenii stabiliți acolo. Au fost acceptați toți reporterii, nu însă și echipa noastră de filmare.

Șargu a refuzat să răspundă la întrebare, blocând discuția telefonică.

Am aflat apoi că acreditarea la evenimentul organizat de Partidul Șor a fost redusă la o simplă listă cu instituțiile de presă, reprezentanții cărora au fost acceptați după ce și-au pus semnătura. În octombrie curent, echipei noastre de filmare i s-a interzis accesul la Partidul Democrat. Drept reacție, ONG-urile de media au condamnat practicile admiterii selective a jurnaliștilor la evenimentele de interes public. Organizaţiile neguvernamentale au invocat articolul 180 prim din Codul Penal al Republicii Moldova, care prevede că împiedicarea în mod intenționat a activității jurnalistului este o faptă pasibilă de răspundere penală.

Organizațiile de MEDIA condamnă

Organizatiile neguvernamentale de media isi exprima ingrijorarea in legatura cu neadmiterea unei echipe a postului nostru de televiziune la conferinta de presa organizata de Partidul Sor si condamna acest gest. Semnatarii declaratiei considera inacceptabil un asemenea comportament, care contravine atat legislatiei nationale, cat si standardelor internationale.

Cele opt ONG-uri de media care au semnat declarația, printre care Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Presei Independente, Centrul de Investigații Jurnalistice, Asociația Presei Electronice și RISE Moldova, îndeamnă din nou formațiunile politice și funcționarii publici să dea dovadă de mai multă deschidere față de presă și să renunțe la atacurile la adresa jurnaliștilor. Asta pentru că reporterii au dreptul să participe la manifestații publice, să filmeze, să fotografieze, să obțină și să difuzeze informații, iar Codul Penal prevede sancțiuni pentru împiedicarea intenționată a activității mass-media. Totodată, instituțiile de drept sunt solicitate să conștientizeze că asemenea cazuri afectează grav activitatea mass-media și pot crea precedente periculoase. ONG-urile de specialitate mai evidențiază că este de datoria angajaților instituțiilor de drept să combată astfel de comportamente. Amintim că o echipă a Jurnal TV nu a fost admisă la conferința de presă susținută pe 27 noiembrie de reprezentanții Partidului Șor, pe motiv că nu am avea acreditare.

Purtătoarea de cuvânt a respectivei formațiuni politice, Alina Șargu, i-a comunicat jurnalistei Parascovia Spic, prin SMS, că nu este admisă la eveniment pentru că nu am fi „o instituție media imparțială”. În timpul aceleiași conferințe de presă, vicepreședinta Partidului Șor și primarul comunei Jora de Mijloc, raionul Orhei, Marina Tauber, a atacat o altă jurnalistă, care a fost acuzată că ar fi fost plătită „din miliardul furat” pentru a adresa o întrebare despre viza de reședință a lui Tauber. ONG-urile de media subliniază că reprezentanții Partidului Șor încalcă flagrant drepturile jurnaliștilor în mod repetat. În cazul precedent, când Ilan Șor a amenințat jurnaliștii, procurorii au declarat că faptele comise de acesta nu sunt prevăzute de legea penală ca infracțiune și el nu poate fi tras la răspundere. Anterior, unei echipe Jurnal TV i s-a interzis accesul și la sediul Partidului Democrat.

ONG-urile de MEDIA, apel pentru Candu

Parlamentul a votat în prima lectură un nou proiect de lege cu privire la protecția datelor cu caracter personal, despre care autorii susțin că ar fi în corespundere cu legislația europeană în domeniu. ”Accesul jurnalistilor la datele cu caracter personal ar putea fi redus la minimum”, afirmă organizatiile neguvernamentale de media. Experții vorbesc de agravarea situatiei privind libertatea presei.

Proiectul aprobat în comisia de resort prevede că jurnaliștii vor fi obligați să argumenteze interesul public atunci când vor solicita informații ce conțin date cu caracter personal. Mai mult, libertatea de informare și de exprimare poate fi restricționată pentru protejarea reputației sau a drepturilor altei persoane. ”Aceste formulări lasă loc de interpretare, iar unele prevederi din proiectul propriu-zis contravin în totalitate drepturilor și intereselor profesionale ale jurnaliștilor”, spun experții din cadrul organizațiilor neguvernamentale de media.

Membrii organizațiilor de media îi cer președintelui Parlamentului Andrian Candu, care este și președinte al grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media, să asigure examinarea și adoptarea în regim de urgență a amendamentelor, care ar contribui la îmbunătățirea legislației în domeniu.

Armașu, înlocuitorul lui Cioclea

Deputatii puterii l-au numit pe actualul ministru al Finanţelor, Octavian Amasu, guvernator al Bancii Nationale pentru urmatorii sapte ani. ”Inlocuitorul domnului Cioclea trebuie sa fie unul pe masura”, a declarat presedintele Parlamentului, Andrian Candu, care a facut propunerea. El a adaugat ca nici "inlocuitorul" nu va publica raportul Kroll 2, pentru ca documentul nu mai este la BNM.

Candu a fost întrebat de presă dacă există vreo speranţă ca odată cu venirea lui Aramşu la BNM să fie accelerat procesul de recuperare a banilor din miliardul furat și să fie publicat raportul Kroll 2. ”Recuperarea banilor fraudaţi nu ţine doar de BNM, dar şi de multe alte alte instituţii ale statului”, a răspuns Candu. Cât priveşte publicarea raportului Kroll 2, șeful legislativului a răspuns doar după ce presa a insistat.

Venit în faţa deputaţilor, Octavian Armaşu a dat un răspuns tras la indigo.

Armaşu a fost întrebat şi ce va face în sensul fraudei bancare.

Octavian Aramşu a fost plasat în funcţie cu votul a 54 de deputați PD şi PPEM. Funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei a devenit vacantă după ce, pe 20 noiembrie curent, Sergiu Cioclea și-a anunțat demisia. Cioclea era guvernator al BNM din 11 aprilie 2016 și urma să conducă instituția în următorii șapte ani, însă și-a anunțat demisia după aproape trei ani. Potrivit lui Andrian Candu, în timpul cel mai apropiat va fi găsită o persoană potrivită pentru a prelua fotoliul rămas liber la Ministerul Finaţelor. Amtinim că în septembrie 2016, ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, a fost stropit cu o găleată cu lapte lângă clădirea Guvernului de către activistul Andrei Donică. Acesta și-a manifestat astfel nemulțumirea față de decizia de a pune pe umerii cetățenilor datoria de peste 13,5 miliarde de lei apărută în rezultatul fraudei bancare.

Anul trecut a fost unul bun pentru familia Armașu. În declaraţia de avere a oficialului vedem venituri de peste 1 milion de lei, 84 de mii de euro și 327 de dolari. La momentul depunerii declarației, familia deținea conturi bancare de peste 766 de mii de lei, aproape 110 mii de euro și peste 33 de mii de dolari. Tot anul trecut, Armaşu și-a cumpărat un automobil nou, Volvo XC60, pentru care a plătit 44.727 de euro. Familia mai deţine două apartamente, două vile și două garaje, dar şi 137 de terenuri agricole cu suprafaţa totală de 92,5 hectare.

„VOCILE DEMOCRAȚIEI”, la Anenii Noi

”Viata este grea, pensiile si salariile sunt mici”, spun oamenii de rand din Anenii Noi, viitorii alegători. ”Nu cred. Salariile sunt destul de bune”, afirma presedintele acestui raion, exponent al puterii actuale. Care sunt argumentele dintr-o parte si din alta, aflam din reportajul colegului nostru Adrian Prodan, care merge prin sate si orase in cadrul Campaniei "Vocile democrtiei". Proiectul este sprijinit de Ambasada Statelor Unite ale Americii.

Chiar dacă este frig, pe mulți din bătrâni i-am întâlnit la piață, în așteptarea unui cumpărător.

Viața a devenit insuportabilă, spun oamenii, care cred că o schimbare ar putea fi după alegerile parlamentare.

Mulți dintre locuitorii raionului Anenii Noi sunt deciși să meargă la vot în data de 24 februarie, doar că nu prea au speranțe că alegerile vor fi libere și corecte.

În timp ce oamenii de rând se plâng de viață grea, cei de la cârma raionului spun că situația nu este chiar atât de rea, precum zice lumea.

Și locuri de muncă sunt, spune șeful raionului.

La sediul Partidului Liberal Democrat și cel al Socialiștilor am găsit ușile încuiate. Reprezentanții Partidului Democrat nu au vrut să vorbească cu presa, iar cei ai formațiunii Șor au încercat să ne blocheze ușa încăperii când au văzut că sunt filmați.

Partidele de opoziție extraparlamentare nu au sedii în raionul Anenii Noi. Reprezentanții Platformei DA și ai Partidului Acțiune și Solidaritate ne-au spus că pentru asemenea sedii nu au resurse financiare.

Angajații de la poștă, agenți electorali

Postasii din raionul Floresti au primit indicatii clare sa colecteze semnaturi si sa-i convinga pe oameni sa voteze pentru PD in luna februarie. Sefa oficiului postal central din Florești, Alina Maxian, neaga acest lucru, dar reporterul nostru a obtinut in exclusivitate documentele ce confirma intentia partidului de la putere.

Săptămâna trecută, la poșta din Florești au fost chemați toți angajații, cărora li s-a ordonat să devină mesagerii Partidului Democrat. Sursa noastră, care își păstrează anonimatul, ne-a mărturisit că indicația a fost una - poștașii trebuie să-i convingă pe oameni să voteze, în ziua de 24 februarie, un singur partid.

Angajații de la poșta Florești au primit și niște formulare, pe care scrie ”pentru agitatori PDM, etapa întâi”. Fișa are mai multe rubrici, unde trebuie să fie indicat, obligatoriu, numele și prenumele angajatului și opțiunea politică a acestuia. Cea dea două fișă, reprezintă, de fapt, un model de raportare pentru agitatori, adică pentru angajații oficiului poștal. Această fișă conține o serie de rubrici, între care, ”numărul de persoane contactate pro PDM, contra PDM, indeciși sau alegători, care vor vota alt partid”. Pe lângă acestea, mai sunt câteva rubrici, unde trebuie să fie indicat și numărul de locuințe, la care nu a răspuns nimeni, precum și tipul și numărul materialelor electorale distribuit fiecărui alegător în parte. Femeia care ne-a contactat afirmă că șefa oficiului poștal Florești, Alina Maxian, i-ar fi amenințat pe angajați cu pierderea locului de muncă, dacă nu vor face ce li se cere.

La cea din urmă ședință, la oficiul central au fost invitați șefii poștelor sătești.

De cealaltă parte, șefa oficiului poștal Florești, Alina Maxian, afirmă că nu a organizat nicio ședință.

Pentru a afla care este situația reală, un reporter Jurnal TV a sunat la oficiul central al poștei din Florești, prezentându-se reprezentant al Partidului Democrat.

Am încercat să vorbim cu purtătorul de cuvânt al PD, Vitalie Gamurari, dar acesta are telefonul închis. Amintim că la briefingul săptămânal al PD, șeful acestuia Vladimir Plahotniuc a anunțat despre majorări de salarii pentru mai multe categorii de cetățeni, inclusiv poștași.

Vlad Plahotniuc a precizat că în baza adresărilor primite de la cetățeni, a cerut Guvernului ca, începând de luna viitoare, poștașii să ducă pensiile acasă persoanelor, care solicită acest lucru.

Neânțelegerile la Cimișeni continuă

In satul Cimiseni, raionul Criuleni, mocneste un scandal. Un consilier si sefa administratiei locale au viziuni diferite asupra modului in care trebuie să-si faca datoria, acuzandu-se reciproc de incompetenta. La baza conflictului intre consilierul Ilie Cazac si primarul Valentina Pisarenco ar sta gestionarea incorecta a banilor publici, inclusiv donatii din partea Uniunii Europene.

Ilie Cazac este consilier din partea Partidului Popular European din Moldova, iar primarul Valentina Pisarenco este exponent al Partidului Democrat. Acesteia din urmă ar fi multe de reproșat. De pildă, în sat trebuia să fie amenajată o zonă pentru stoparea alunecărilor de teren, ameliorarea hidrotehnică și silvică. ”Tot ce a făcut primăria în acest sens a fost să taie copacii”, spune consilierul Ilie Cazac.

În replică, Valentina Pisarenco spune că primăria a procedat corect, prezentându-ne avizele instituțiilor responsabile, inclusiv cel al Inspecției Ecologice Criuleni.

Pentru amenajarea zonei respective, din fonduri europene au fost alocate aproximativ 14 milioane de lei, iar primăria a contribuit cu 90 de mii de lei, a precizat Pisarenco.

Deși proiectul trebuia să fie finalizat încă în februarie curent, acest lucru nu s-a întâmplat. Primarul spune că de vină ar fi Fondul Ecologic.

Ofițerul de presă al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ecaterina Staci-Grigorean, ne-a spus că n-au fost niciun fel de verificări la Fondul Ecologic. Dimpotrivă, Centrul Național Anticorupție a efectuat controale la Primăria Cimișeni și la firma responsabilă de implementarea proiectului de consolidare a solului. Antreprenorul firmei respective este cercetat în cadrul unui dosar. În discuția cu echipa noastră de filmare, Valentina Pisarenco a omis acest detaliu.

Neînțelegeri la Primăria Cimișeni ar fi apărut și în 2015, după alegerile locale. Contracandidatul Valentinei Pisarenco, Ghenadie Rabei, s-a adresat atunci în instanţă pentru a cere renumărarea buletinelor de vot, invocând mai multe încălcări şi acuzând-o pe Pisarenco că ar fi mituit oamenii în ziua alegerilor. Aceasta a respins toate acuzaţiile, afirmând că Rabei a fost cel care a cumpărat voturi. Consilierul Ilie Cazac susține că Pisarenco și-a angajat avocat care să-i apere interesele personale, dar l-a plătit din bani publici.

Pisarenco respinge astfel de acuzații.

Valentina Pisarenco nu neagă că a plătit această sumă, dar spune că avocatul a acordat servicii primăriei și nu ei, personal. Am insistat ca primarul să ne explice în ce au consta aceste servicii, dar răspunsul a fost evaziv.

La fel, nu am avut posibilitatea să aflăm detalii privind contractul de servicii juridice.

Valentina Pisarenco ne-a promis că va scoate din arhivă respectivul document, să-l vedem, dar nu a făcut-o, deocamdată. Primarul de Cimișeni nu răspunde la apelul nostru, mai mult de două săptămâni.

Ion Mărgineanu a ajuns la Alba Iulia

Fostul deputat si unul dintre semnatarii Declaratiei de Independenta a Republicii Moldova Ion Margineanu, care pe 1 noiembrie a pornit pe jos spre Alba Iulia, a ajuns la destinatie. Profesorul pensionar in varsta de 77 de ani a mers peste 500 de kilometri pentru a le transmite tuturor romanilor mesajul ca basarabenii sunt pro-unire.